Instructor vs. profesor. Ce are nevoie o universitate de cercetare avansată și educație ?

Un instructor nu e totuna cu un profesor.

Instructorul transmite eficient niște cunoștințe. Nici nu le contextualizează în raport cu alte discipline, nici nu arată care le sunt limitele. Cu atât mai puțin vorbește despre folosirea lor în contextul culturii. Instructorul transmite un "know what".

Un profesor trebuie știe și să intruiască, dar nu asta e miza principală. Miza este să transmită ceva cu sens despre folosirea eficace a cunoștințelor, despre scopurile relevante în contextul vieții personale și sociale a ucenicului. Profesorul transmite și un "know how".

România duce lipsă de profesori. Dintre cei care sunt unii nici nu sunt în universități, deși într-un context instituțional normal acolo ar trebuie să fie.

Know how-ul există numai într-o tradiție. Românii trebuie să identifice acele tradiții de cunoaștere care există, câte există, și pornind de la ele să construiască mai departe.

Instructorul formează tehnicieni cu înaltă calificare. Când eram eu student asta urma să fim noi biochimiști, niște operatori cu înaltă calificare ai unor aparate complicate capabili să

Ne-au băgat microbul gândirii profesori ca doamna Luminița Vlădescu de la chimie analitică, doamna Dana Iordăchescu de la biochimie, câțiva tineri asistenți de la biochimie care apoi și-au luat tălpășița din țară, Profesorul Brad de la biochimie vegetală, doamna Hillebrandt de chimie fizică și doamna Cioban la mecanismele de chimie organică. Dacă am uitat pe cineva să mă ierte.

Profesorul formează oameni care pot gândi. În mod necesar în ștință ei trebuie să fie și cu picioarele pe pământ, adică să știe tehnica, ce poate și ce nu poate, să știe să spele chiar și sticlăria, tot ce trebuie ca să știe ce să ceară altora.

Nu există om de ștință în biologie și ecologie care să nu fie și un bun tehnician cu înaltă calificare. Cine așteaptă ca doar alții să fie mânuțele lui nu va reuși nimic bazat pe date serioase.

Tehnicienii cu înaltă calificare nu pot face lucrări bune de doctorat.

Disponibilitatea de a gândi în știință se formează de la licență, nu apare hocus-pocus preparatus printr-un curs la master.

O universitate de tip A nu are nevoi de instructori, ci de profesori. Câtă vreme domină numeric instructorii nu vor exista rezultate care să ducă la creșterea locului UB în clasamentele internaționale.