Noi

Noi

miercuri, 8 martie 2017

Despre genetica ardelenilor și oltenilor

Recent a apărut un studiu care arată variabilitatea spațială a trăsăturilor genetice ale populației României. Se discută despre aceste rezultate ca și cum ar avea vreo relevanță pe plan social și politic. Este un mod riscant de a contracara retorica naționalistă.

Heterogenitatea genetică a unei populații umane nu are nici o relevanță directă pentru omogenitatea și identitatea sa culturală. Existența unor corelații negatice sau pozitive nu implică o legătură cauzală între variabile. Ea poate fi pur și simplu un fapt care are nevoie de o explicație, iar aceasta nu e în termeni biologi, ci de dinamică socială și culturală.

Cauza științifică a acestei decuplări este scara de timp foarte diferită a proceselor care duc la tiparele de variație genetică și culturală. Procesele de variație și fixare a trăsăturilor culturale sunt mult mai rapide decât cele de variație genetică și fixare în populație a trăsăturilor fenotipice. Un individ poate evolua cultural semnificativ pe durata vieții sale printr-o selecție a tipurilor de proiecte pe care le urmărește și a resurselor pentru atingerea lor, în timp ce evoluția biologică e doar trans-generațională. Trăsăturile culturale nu sunt trăsături biologice, nu au un determinism biologic. Cine crede asta are o abordare reducționistă, și atunci e ca și cum am zice că steagul național e o trăsătură explicată prin teoria stringurilor, de ce ne-am opri la explicații prin obiecte și procese biologice ?

Evoluția culturală depinde de funcționarea unui organism biologic cu toate trăsăturile sale, așa cum metabolismul celular depinde de neutronii și protonii din nucleele atomilor moleculelor. Fiecare cu legitățile lui naturale, fiecare cu știința sa care se ocupă de ele. Biologia nu se ocupă de om în genere, nu se ocupă cu cultura și economia, ci doar cu organismul uman.

Faptul că există la unele organisme o nișă construită (cuiburi, etc) nu justifică echivalarea nișei construite cultural de către om cu cea construită de către organisme. Există argumente filosofice mai complicate în susținerea acestei afirmații (legate de faptul că însăși explicația științifică este o parte a nișei construite de om), dar mai simplu de înțeles este cel legat de scara de timp a existenței acestei nișe construite. La om e mult mai mare decât cea a oricăror alte organisme, depășește durata foarte multor generații, iar reconstrucția ei permanentă implică procese complicate de comunicare care nu poate face obiectul de studiu al unei discipline biologice ca etologia.

Nu mai discutăm de consecințele ideologice rasiste, care au dus la eugenism și holocaust în trecut, ale acestui mod de abordare reducționist. Nu e vorba doar de efectele sale, ci de lipsa de validitatea științifică.

E valabil și reversul medaliei: omogenitatea genetică nu antrenează automat o omogenitate culturală. Putem fi pur sânge dddaci și rrromani, sau cu pedigree direct din Burebista și tot un ghiveci de comunități care se duc după cum bate vântul fiecare la el în sat sau în cartier.

Totuși, mă gândesc că ar putea fi de folos o cercetare comparativă a populațiilor umane din universitățile din România, a facultăților din universități și a departamentelor din facultăți, pentru ca corela caracteristicile genetice cu standardele academice practicate. Dacă se va descoperi că există o genă a integrității academice vom putea crea prin manipulări genetice un soi de profesor sau cercetător care să opereze ca la Harvard sau Cambridge, ceea ce nu ar fi deloc rău.

Identitatea unei națuni nu trebuie clamată, ci susținută permanent prin producție seriosă culturală și diseminarea ei pe plan internațional. Dacă ești mare om de știință sau cultură doar la tine acasă ești asemenea unui culturist care se uită în oglindă în baie, dar e foarte timid să iasă pe o plajă internaționlă, fără să mai discutăm de o scenă de concurs, unde nu-l urci nici plătit.

Retorica naționalistă se contracarează prin inteligență, muncă, organizare, umor și integrare în comunitatea internațională. Dacă nu putem atunci să nu blocăm pe alții, ne putem trăi viața cu lucruri mai frumoase.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu