Mitul progresului în știință are același rol ca în filosofie și politică și duce la același ridicol mai mult sau mai puțin tragic.
Hegel a crezut că gândirea s-a împlinit prin el. Comuniștii că istoria se termină cu proiectul lor. Unii adepți ai ecologiei sistemice cred și ei că ecologia s-a oprit din evoluție odată cu această disciplină, sau că în orice caz a lor e mai cu moț, sau e moțul de la frișcă, sau e cireașa de pe tort. Nu e.
Miza gândirii progresiste este aceeași în toate domeniile: satisfacerea orgoliului sau/și obținerea și păstrarea puterii sau/și obținerea privilegiată de resurse sau/și aservirea altora proiectului personal.
În toatea aceste cazuri realitatea este că produsul cultural considerat "final" este unul alături de altele cu care intra în colaborare, competiție, etc.
Preocuparea cu dezvoltarea și ducerea mai departe a acelui produs cultural poate fi legitimă (filosofia hegeliană, ecologia sistemică) sau nu (ideologia comunistă) în funcție de consecințele practice.
Preocuparea legitimă poate fi eficientă doar dacă renunți la mentalitatea progresistă. Fără asta generezi adversități și conflicte inutile în comunitate.
În cazul particular al ecologiei sistemice preocuparea eficientă constă în a arăta ce câștigă ceilalți din alte discipline colaborând cu tine pentru rezolvarea unor probleme de mare complexitate pe care nici tu, nici ei nu le puteți rezolva separat. Asta înseamnă bani atrași și avantaje pentru toți: pentru beneficiarii rezolvării problemelor, pentru colaboratorii din alte discipline și pentru tine.
Ecologii inteligenți și rezonabili au fost mereu capabili să evolueze în gândire și abordare sub constrângerea realității empirice și culturale. Ecologii al căror orgoliu e mai mare decât inteligența lor - nu. Fondatorul ecologiei sistemice în România a fost un om inteligent care nu s-a încadrat în cea de a doua categorie.
Simplu.
Hegel a crezut că gândirea s-a împlinit prin el. Comuniștii că istoria se termină cu proiectul lor. Unii adepți ai ecologiei sistemice cred și ei că ecologia s-a oprit din evoluție odată cu această disciplină, sau că în orice caz a lor e mai cu moț, sau e moțul de la frișcă, sau e cireașa de pe tort. Nu e.
Miza gândirii progresiste este aceeași în toate domeniile: satisfacerea orgoliului sau/și obținerea și păstrarea puterii sau/și obținerea privilegiată de resurse sau/și aservirea altora proiectului personal.
În toatea aceste cazuri realitatea este că produsul cultural considerat "final" este unul alături de altele cu care intra în colaborare, competiție, etc.
Preocuparea cu dezvoltarea și ducerea mai departe a acelui produs cultural poate fi legitimă (filosofia hegeliană, ecologia sistemică) sau nu (ideologia comunistă) în funcție de consecințele practice.
Preocuparea legitimă poate fi eficientă doar dacă renunți la mentalitatea progresistă. Fără asta generezi adversități și conflicte inutile în comunitate.
În cazul particular al ecologiei sistemice preocuparea eficientă constă în a arăta ce câștigă ceilalți din alte discipline colaborând cu tine pentru rezolvarea unor probleme de mare complexitate pe care nici tu, nici ei nu le puteți rezolva separat. Asta înseamnă bani atrași și avantaje pentru toți: pentru beneficiarii rezolvării problemelor, pentru colaboratorii din alte discipline și pentru tine.
Ecologii inteligenți și rezonabili au fost mereu capabili să evolueze în gândire și abordare sub constrângerea realității empirice și culturale. Ecologii al căror orgoliu e mai mare decât inteligența lor - nu. Fondatorul ecologiei sistemice în România a fost un om inteligent care nu s-a încadrat în cea de a doua categorie.
Simplu.
