În vizită la ambasada ariilor protejate din România

“Avem un vis: aici, în cel mai mare oraș din țară, să fie un loc unde oameni din toată lumea vin să afle despre valoarea naturii din România, personalități, mari firme, oameni politici, modele, donori, susținători. Dar autoritățile nu sunt pregătite pentru asta. Acum trebuie să ne schimbăm strategia, să ne concentrăm pe păstrarea a ce e valoros aici”. Directorul parcului natural Văcărești le-a vorbit ieri studenților ecologi de la Universitatea din București.

Nu știm dacă altă dată vom mai putea veni în practică aici pentru că organizațiile neguvernamentale sunt eliminate din managementul ariilor protejate. Un contract de administrație pe zece ani a fost reziliat unilateral. Nu se dorește Văcăreștiul nou, acest spațiu unic la interfața dintre cultura urbană și natură, nu interesează o instituție care propune modele de responsabilitate cu mare vizbilitate pentru tineri.

Imaginea 1 Domnul Hans Klemm, ambasador, plantând simbolic un copac în PN Văcărești, 26 octombrie 2018 (sursa foto: pagina de FB a Ambasadei SUA)

Într-o țară europeană viața naturii nu poate exista fără viața societății civile. Dezvoltarea durabilă începe de la firul ierbii și urcă spre strategii susținute de cetățeni, nu coboară de la teorii spre o omenire abstractă în care persoanele nu contează. Vorbele frumoase au putut înșela cândva. Acum e limpede pentru toata lumea că arta conducerii autoritaristă cu idealuri morale puse în față e un eșesc, pentru că e imorală prin nerespectarea muncii și libertății altora Nu poti să dai ONG-uri iconice afară din arii protejate ca sa dicteze o singură persoană administrarea lor fară sa scandalizezi societatea civilă.

E incredbil, “we get real” la Ambasada in devenire a ariilor naturale din Romania, un „turning point” pentru generatia 2019 de ecologi datorat oamenilor din această administrație. Domnul Vlad Cioflec ne spune să nu fim cu nasul doar în cărți, să ne formăm rețele sociale, să nu ratăm oportuniți de finanțare pentru ce vrem să facem. Nu e vorba nici de lăcămia după bani, nici de dorința de a fi vedete. E vorba de realism și de respect reciproc.. Așa merg lucrurile într-o lume civilizată. Dar cum e în alte țări, întreabă studenții ? Fiecare are soluția lui instituțională, aflăm de la directorul Dan Bărbulescu, dar peste tot contează oamenii locului. O guvernare care servește cetățenii se asociază cu grupurile și organizațiile interesate să contribuie, să deruleze proiecte, să finanțeze activități, să se asocieze pentru binele comun. Este viața democrației.

Imaginea 2 Domnul Vlad Cioflec, herpetolog, vorbind studenților ecologi.

Privesc la tinerii colegi și-i văd contrariați la început, intrați în disonanță cognitivă, apoi uimiți. De ce nu primim și la ore astfel de lucruri de folos, se intreabă ? Cel mai adesea din lene, din inerție, mai rar din orgoliu, foarte rar din interes. Să avem înțelegere și să cautam discret bibliotecile, literatura de specialitate la zi și oamenii care au arătat că pot să facă efectiv ceva, modelele de succes. Să ieșim din zona de confort. Putem judeca atunci cand vom fi noi la catedra si vom face mai bine. E posibil ca ajunși în acel moment sa nu mai simțim nevoia asta. Oamenii inteligenți și responsabili crează mase critice prin alierea cu cei capabili, doar complexații modești dau cu pumnul în masă. Noi suntem puternici și generoși, iar frigul nu ne poate opri să facem un traseu prin parc.

Imaginea 3 Studenți curioși la instalațiile pentru educație ecologică pre-universitară montate pe traseele tematice.

Parcul e activ chiar și acum, spre surprindearea noastră, plin de oameni. Un profesor belgian în vizită la o universitate face fotografii artistice. Îl rugăm să ne vorbească puțin despre preocupările sale și acceptă cu generozitate, două lumi intră în contact pentru câteva minute. Câteva sute de metri mai departe ornitologul Cristian Mihai se află în tura sa de monitoring de rutină. Tocmai a semnalat o nouă specie în zona aceasta. Ne-ar ține o prelegere întreagă. Studenții vor să știe cât mai multe, facem schimb de date de contact, îi mulțumim și mergem mai departe. Capătul traseului este acolo unde au locuit oameni fără de casă ani întregi. Sfârșitul este acolo unde a fost începutul acestei instituții. Din semnele unei vieți umile a rămas doar barca. Vegetația a fost restaurată, deșeurile evacuate, două persoane din familie acum sunt rangeri la parc.

Imaginea 4 Porumbei de ieri acasă în adăpostul de carton al oamenilor din groapa Văcărești (aprilie 2016), studenți de azi acasă în Parcul natural Văcărești (noiembrie 2018).

Pașii ne poartă grăbiți, e frig, lecția s-a terminat. Câteva ore au schimbat ceva în noi prin oameni și locuri. Privirile unora ne sunt poate nostalgice. În provincie, de unde venim mulți dintre noi, viața e altfel, nu pare să există nici o cale decât să speri că statul va face ceva. Cine ar putea asigura fluxul financiar pentru ariile protejate ? Cum pot spune acasă despre aceste lucruri ?

Nu știm, viitorul ne e deschis. Nu există răspunsuri prefabricate. Important este că acum știm ce vrem și ce e posibil. Lângă sutele de grupuri de vizitatori din anul acesta ne-am alăturat și noi, pentru o societate poate de oameni mai liberi, mai creativi și mai responsabili. Avem un vis.

Imaginea 5 Natura e la ușa ta. În vizită la ambasada ariilor protejate din România.

Despre frumuseţea cercetării ştiinţifice în România

Cunosc oameni care cereau articole în anii 90 prin cărţi poştale, asemenea celor trimise din vacanţă celor dragi de acasă. Dear Dr...., sau Distinguished Professor..., I would greatly appreciate to receive a copy of your article .... Thanks in adavance for your kindness. Câteva ore dura scrisul, apai lipitul timbrelor, trimisul prin poştă, iar într-un an puteai obţine cam o treime din ce solicitai, în jur de 200 de titluri cu care putea scrie un referat de doctorat serios. Pe nimeni nu interesează astfel de lucruri şi e firesc, normalitatea e un câştig pe care trebuie să construim mai departe. Azi România plăteşte milioane de euro pe biblioteci electronice şi a face o sinteză bună de literatură e la îndemâna oricărui student de an trei bine îndrumat. Diferenţele sunt uriaşe faţă de anii anteriori.

Cunosc oameni care şi-au sacrificat în bună măsură cariera ştinţifică propriuzisă pentru a construi infrastructuri, clădiri, a aduna echipamente, a face parteneriate internaţionale stabile, trăind frustrări considerabile doar ca să pună la îndemâna tinerilor ce e nevoie pentru a lucra. Pe nimeni nu interesează astfel de lucruri şi e firesc, normalitatea e un câştig pe care trebuie să construim mai departe. Tinerii au laboratoare, platforme, institute în care se pot forma incomparabil mai bine cu ce se putea acum două decenii. A merge oriunde în Europa şi SUA e o banalitate, ca şi pe întreaga planetă prin acordurile bilaterale.

Ştiu cercetători filosofi care cu puterea minţii au făcut analize şi reconstrucţii fascinante pornind de la o literatură disponibilă minimală, genii, cred eu, ale României care cândva vor fi în prim planul opiniei publice prin ceea ce au produs. Cu o mai mare deschidere a ţării şi posibilitatea de a disemina în limbi de circulaţie impactul internaţional ar fi fost neîndoielnic. Pe nimeni nu interesează astfel de lucruri şi e firesc, normalitatea e un câştig pe care trebuie să construim mai departe. Azi în ţară sunt organizate congrese de prestigiu în care mari personalităţi vin direct în faţa noastră, le putem cunoaşte personal, operele lor sunt disponibile, există o comunitate dinamică de tineri cercetători filosofi în care oricine are potenţial găseşte mediul prielnic să se exprime, să se dezvolte, să arate ce poate aduce culturii universale.

Cândva datele şi rezultatele zăceau prin sertare, astăzi alimentează bazele de cloud-data on-line, primarii, instituţiile, companiile oneste nu ratează nici o ocazie de a folosi ceva din ce e pus pe masă de cercetători, fie şi numai pentru imaginea publică dacă banii pentru aplicare sunt limitanţi. Numai cine nu ştie despre ce e vorba şi nu umblă prin ţară ca să obţină zeci de scrisori de susţinere în proiectele aplicative de anvergură poate să spună că lucrurile stau altfel. Numai cui nu-i sună aproape permanent telefonul în preajma raportărilor poate spune că aşa ceva nu există.

Există un ciclu de producţie a cunoaşterii ştiinţifice asemenea oricărui business-cycle. El are multe bucle mai mici corespunzătoare ciclurilor de proiect, de la gândirea priorităţilor după studiu de literatură până la propria publicare şi brevetare şi transfer al tehnologiei către beneficiari. Este o artă să creezi mediul potrivit organizaţional şi naţional pentru o cercetare bună şi este adevărat că adesea autorităţile naţionale par puse pe distrugere. Dar este o artă şi ca în chiar astfel de condiţii prin adaptare, reacţie rapidă, capital social şi inteligenţă creativă să ţii în mişcare producţia cunoaşterii ştiinţifice şi filosofice.

Frumuseţea cercetări este una a acţiunii cu mintea şi cu mâinile. Frumuseţea cercetării este una a lucrului cu oamenii inteligenţi şi oneşti. Frumuseţea cercetării este una a servirii semenilor Diferenţa faţă de alte locuri din lume vine din amploarea răspunsurilor pe care le poţi da date fiind constrângerile resurselor financiare şi umane, a mediului de lucru. Dar frumuseţea este aceeaşi ca oriunde, ea dă un bonus permanent celor care fac asta din vocaţie, dincolo de orice satisfacţii financiare. Cine nu are vocaţie nu poate simţii asta.

Cercetarea e un drum al libertăţii gândirii, al autonomiei responsabile. Frumuseţea ei a una morală. Orice cercetător serios are un comportament moral, nu cunosc ticăloşi cu rezultate respectabile, dacă excludem respectabilitatea asociată numai mărimii contului în bancă şi mărcii de maşină personală.

Se poate face cercetare în România, se poate face educaţie în România, se poate trăi cu verticalitate, cu onoare, cu demnitate în România.

Un început de an universitar în vremuri speciale

Vremurile cu nevoi speciale au nevoie de ajutor. Nu au cunoaştere, nu ştiu ce şi cum să facă pentru binele semenilor lor, au un handicap. Cum s-a ajuns aici cu adevărat e o problemă a istoricilor. Nu vom găsi un răspuns în ştirile zilei, ele sunt parte din vremuri. Pentru noi important e cum mergem mai departe. Cum ajungem la cunoaştere veritabilă şi fapte de folos, cum să avem pe cine admira şi respecta în lumea publică, cum să primim aceste daruri noi înşine pe măsura meritelor. Pe scurt, cum ajungem să avem o ţară civilizată.

Începem acest an universitar gândindu-ne la astfel de lucruri. Ne-am fi dorit să fie altfel, să avem un climat sigur şi confortabil material ca să ne putem concentra pe învăţătură. Când realitatea arată altfel e necesar un efort suplimentar. De ce l-am face ? Pentru noi înşine, pentru fiecare dintre noi. Pentru inteligenţa şi capacitatea de efort pe care le-am primit. Pentru prietenia înaltă a celor care vor să cunoască. Pentru o viaţă demnă de a fi trăită.

Vom învăţa să admirăm marile realizări ştiinţifice ale oamenilor. Le vom cunoaşte în întreaga lor complexitate, într-un fel despre care înainte de a merge la o universitate nici nu poţi gândi. Cu cât vom cunoaşte mai mult, cu atât vom înţelege ce puţin ştim şi cât de responsabili suntem faţă de cei care îşi doresc un pământ ferm al cunoaşterii, oamenii pentru care suntem aici, pe care îi vom servi cu ce vom face în viaţa profesională.

Vom învăţa să fim oneşti în privinţa ştiinţei, să spunem adevărul. Celor neiniţiaţi nu le vom putea spune chiar totul, nici nu ar putea înţelege. Faţă de ei suntem asemenea unor părinţi alături de copiii lor: le asigurăm un confort psihic, un spaţiu sigur al cunoaşterii, chiar dacă există probleme nenumărate nu le spunem totul despre ele, s-ar speria. Dar între noi trebuie să vorbim deschis: care sunt limitele teoriilor cu care lucrăm, ale metodelor, ale resursei umane existente, ale infrastructurii, ce putem face în mod serios şi ce doar ne-am minţi să credem că e posibil cu ce există acum şi aici. Asta înseamnă să fim responsabili. Onestitatea de acest fel merge mână în mână cu managementul de calitate, care nu distruge destine pentru vise irealizabile.

Vom învăţa că viaţa nu se reduce la ştiinţă. Sunt multe alte lucruri de care merită să ne bucurăm. O astfel de atitudine ajută chiar ştiinţei, ea nu mai riscă să fie privită ca o cetate care trebuie apărată de duşmani, devine un cartier privilegiat într-un oraş al omenirii cu multe străzi şi bulevarde, grădini, săli de spectacole, toate cu funcţiile lor de mare folos.

Vom învăţa că ştiinţa e un proces global. Nu există o ştiinţă americană, rusească sau românească. Există o ştiinţă a comunităţilor internaţionale care se ocupă de rezolvarea unor probleme, cu şcoli în diferite ţări care comunică strâns între ele în forumurile specializate – conferinţe, reviste, platforme electronice. Comunicarea şi verificarea reciprocă a calităţii, a rigorii, a valorii de adevăr a afirmaţiilor, descrierilor, predicţiilor ţine de natura acestui mod de viaţă, ştiinţa. Pentru că e un mod de viaţă, nu doar o simplă profesie, e o vocaţie. E un club din care impostorii sunt expulzaţi, iar cei neserioşi marginalizaţi. E limpede că ne sunt necesare câteva limbi străine, fără ele nu putem citi ce spun alţii şi nu ne putem face înţeleşi. Nu e dramatic faptul că România e o cultură mică, acesta e un dat istoric, important e să facem tot ce putem face pe măsura potenţialului nostru şi vom fi respectaţi asemenea multor altora.

Vom învăţa că ştiinţa e una şi politicile publice sunt altceva, doar o formă de aplicare a lor asemenea tehnologiilor. Ştiinţa are o valoare în sine, fără nici o aplicare, dar este imoral să nu ne ajutăm semenii cu tot ce poate ea oferi. Pentru că ei plătesc. Nimeni nu e mai pregătit decât noi să o facă, iar dacă nu o vom face se vor găsi oameni fără cunoaştere care să instrumentalizeze şi distorsioneze ştinţe. Istoria a arătat că se poate face mult rău în numele ştiinţei. Avem datoria să nu se mai întâmple niciodată aşa ceva.

Cu astfel de lucruri vremurile pe care le vom crea noi, cei tineri, mai târziu nu vor mai fi speciale, handicapate de neputinţe şi imposturi, răutate, agresivitate, iresponsabilitate, generând durere şi suferinţă, nesiguranţă, condiţii improprii muncii academice. Vor fi vremuri binecuvântate pentru viitorii tineri, timpuri de înţelepciune, de respect, pentru care cei care vin ne vor mulţumi, poate. Şi chiar dacă nu o vor face, pentru că recunoştinţa e rară, simpla lor mulţumire şi dezvoltare firească a vieţilor ne va fi de ajuns.

Să zâmbim, e important. Zâmbetul înseamnă adevăr în faţa vieţii şi e primul pas la începutul oricărui drum. El înseamnă politeţe, încredere, prietenie întru cunoaştere. Avem ceva de făcut, putem să facem şi vom face.

Practica de specialitate pentru ecologi din secolul XXI: un model

Pentru a organiza o astfel de practică sugerăm folosirea următoarelor principii:

1. Contextualizarea într-un proces de management al ciclului de proiect, acoperind toate etapele de la formularea problemei care va fi rezolvată până la scrierea raportului cu privire la modul de rezolvare a problemei (Wheater şi colab. 2011)
2. Interacţionare şi evaluarea continuă adaptată la profilul persoanelor deja formate ca mod de gândire şi percepţie în interacţiune permanentă cu instrumentele de inteligenţă artificială în context ludic ( http://studentecologie.blogspot.com/2018/06/folosirea-jocurilor-in-educatia-pentru.html ).
3. Responsabilizarea persoanelor prin explicitarea şi transparentizarea aspectelor organizatorice ale practicii într-o universitate finanţată din fonduri publice.
4. Crearea unei legături explicite între generaţiile de ecologi prin familiarizare cu experienţe de învăţare a altor generaţii pentru a da consolida identitatea profesională, mândria şi motivarea pozitivă.

Un fişier cu trei lecţii de practică în acest mod de abordare poate fi descărcat de aici.

Folosirea capitalului simbolic pentru dezvoltarea României - o bibliografie

Bibliografia e structurată pe următoarele domenii: Natura capitalului, funcții de producție, Interacționism simbolic, Capital simbolic, Teoria semnalizării - pentru explicarea apariției capitalului simbolic, Capital relațional, încredere, Capital spiritual, Tipologia valoarilor capitalului natural, Costuri de tranzacție, Co-producție -aspecte generale, Co-producția serviciilor ecosistemice, Co-producție a planurilor, politicilor și programelor pentru dezvoltare durabilă, Analiză și design instituțional, policentricitate în managementul resurselor naturale.

Arhiva cu texte poate (exceptând câteva cărți) poate fi descărcată apăsând pe imaginea de mai jos:

Foto: Marea Galileii, Israel.

Natura capitalului, funcții de producție

1.      Braun E., 2017, The theory of capital as a theory of capitalism, Journal of Institutional Economics, 13, 305-325

2.      Humphrey T. H., 1997, Algebraic production functions and their uses before Cobb-Douglas, Federal Reserve Bank of Richmond Economic Quarterly, 83, 51-83

3.      Lewin P., Cachanovsky N., 2018, Substance and semantics: the question of capital, Journal of Economic Behavior and Organization, 150, 423-431

4.      Mishra S. K., A brief history of production functions, Working Paper Series SocialScience Research Network (SSRN), http://ssrn.com/abstract=1020577

Interacționism simbolic

5.      Blumer H., 1989, Symbolic interactionism – Perspective and Method, University of California Press, Berkeley, cota BCU 32/E16.S4

6.      Cordoneanu F., 2014, Identitary character and social hypostases of Christian-Orthodx feminity, Procedia – Social and Behavioral Sciences 137, 205-2010

7.      Denzin N. K., 2004, Symbolic interactionism, în Flick U., E. von Kardoff, I. Steinke (editori), A Companion to Qualitative Research,  SAGE Publications, London, 81-87

8.      Fine G. A., 1993, The sad demise, mysterious disappearance, and glorious triumph of symbolic interactions, Annual review of sociology, 19, 61-87

9.      Jameson F., 1981, The political unconscious – Narrative as a Socially Symbolic Act, Cornell University Press, Cambridge, cota BCU II 280621

10.  Lewis J. D., 1976, The classic American pragmatists as forerunners to symbolic interactionism, The Sociological quarterly, 17, 347-359

11.  Murray, E., 1999, Politica și utilizarea simbolurilor, Ed. Polirom, Iași, cota BCU 316/B59.S4

12.  Surdulescu R., 2006, The raping of identity – Studies on physical and symbolic violence, Institutul European, Iași, cota BCU I 158945

Capital simbolic

13.  Bourdieu P., R. Nice, 1980, The production of belief: contribution to an economy of symbolic goods, Media, Culture and Society, 2, 261-293

14.  Burton Upananda, Paragahawewab H., 2011, Creating culturally sustainable agri-environmental schemes, Journal of Rural Studies, 27, 95-104

15.  De Clercq D., Voronov M., 2009, The role of cultural and symbolic capital in entrepreneurs’ ability to meet expectations about conformity and innovation, Journal of Small Business Management, 47, 398-420

16.  Drăgan I. și colab., 1998, Construcția simbolică a câmpului electoral, Institutul European, Iași.

17.  Fuller T., Tian Y., 2006, Social and symbolic capital and responsible entrepreneurship: and empirical investigation of SME narratives, Journal of Business Ethics, 67, 287-304 [figura 1, foarte bun]

18.  Hariuc C., E. Banciu, 2006, Comunicarea politică, Ed. Ars Docendi, București

19.  Steinmetz G., 2006, Bourdieu’s Disavowal of Lacan: Psychoanalytic Theory and the Concepts of “Habitus” and “Symbolic Capital”, Constellations, 13, 445-464

Teoria semnalizării - pentru explicarea apariției capitalului simbolic

20.  Balliet D., Tybur J. M., Van Lange P. A. M., 2016, Functional interdependence theory: an evolutionary account of social situations, Personality and Social Psychology Review, 21, 361-388

21.  Bliege Bird R., E. A. Smith, Signaling theory, strategic interaction and symbolic capital, Current Anthropology, 46, 221-248

22.  Chang C.-W., Chuang C.-M., 2017, Re-interpreting signaling with systems thinking: a concept for improving decision-making quality, Syst Pract Action Res, DOI 10.1007/s11213-017-9429-4

23.  Connely B. L., Certo S. T., Ireland R. D., Reutzel C. R., 2011, Signaling theory: a review and assessment, Journal of Management, 37, 39-67

24.  Darimont C. T., Codding B. F., Hawkes K., 2017, Why men trophy hunt, Biol. Lett., 13, 20160909, http://dx.doi.org/10.1098/rsbl.2016.0909

25.  De Nardo M., Brooks J. S., Klinsky S., Wilson C., 2017, Social signals and sustainability: ambiguity about motivations can affect status perceptions of efficiency and curtailment behaviors, Environ Syst Decis, 37, 184-197

26.  Jancenelle V. E., Javalgi R. R. G., Cavusling E., 2018, The role of economic and normative signals in international prosocial crowdfunding : an illustration using market orientation and psychological capital, International Business Review, 27, 208-217

27.  Kuhn, S. L., 2014, Signaling theory and technologies of communication in the paleolithic, Biol Theory, 9, 42-50

28.  Pham M. N., Barbaro N., Mogliski J. K., Shackelford T. K., Zeigler-Hill V., 2017, Post-fight respect signals valuations of opponent’s fighting performance, Personality and Social Psychology Bulletin, 43, 407-417

29.  Przepiorka W, Berger J., Signaling theory evolving: signals and signs of trusworthiness in social exchange, In: Jann B and Przepiorka W (eds) Social Dilemmas, Institutions and the Evolution of Cooperation. Berlin: De Gruyter Oldenbourg, 373–392

30.  Pyysiainen I, Haueser M., The origins of religion: evolved adaptation or by-product ? Trends in Cognitive Sciences, 14, 104-109

31.  Sosis R., 2006, Religious behaviors, badges, and bans: Signaling theory and the evolution of religion, în McNamara, P. (editor) Where God and Science Meet: How Brain and Evolutionary Studies Alter our Understanding of Religion (I – III (Vol. I)), Praeger,  61– 86

32.  Sosis R., Kress H. C., Boster J. S., 2007, Scars for war: evaluating alternative signaling explanations for cross-cultural variance in ritual costs, Evolution and Human Behavior, 28, 234-247

33.  Winegard B., Winegard B., Reynolds T., Geary D. C., Baumeister R. F., 2017, One’s Better Half: Romantic Parteners Function as Social Signals, Evolutionary Psychological Science, 3, 294-305

Capital relațional, încredere (parte a celui social, a se vedea și Fueller și Tian 2006 la Capital Simbolic).

34.  Castelfranchi C., Falcone R., Marzo F., 2006, Being trusted in a social network:Trust as relational capital, Lecture Notes on Artificial Intelligence (LNAI)

35.  Frey V., 2016, Boosting trust by facilitating communication: a model of trustee investments in information sharing, Rationality and Society, 29, 471-503 [model cantitativ]

36.  Przepiorka W., Norbutas L., Corten R., 2017, Order without law: reputation promotes cooperation in a cryptomarket for illegal drugs, European Sociological Review, 33, 752-764

37.  Shim Y. S., 2017, Investigating the determinants and endogenous influences of environmental reputation, Disseration Theses, Southern Illinois University Carbondale, disponibil la http://opensiuc.lib.siu.edu/dissertations/1459/

38.  Sosis R., 2005, Does religion promote trust ? The role of signaling, reputation, and punishment, Interdisciplinary Journal of Research on Religion, 1, 1-30

Capital spiritual

39.  Barro, R. J., McCleary R. M. , 2003, Religion and Economic Growth across Countries, American Sociological Review, 68, 760-781

40.  Bomberg E., Hague A., 2018, Faith-based climate action in Christian congregations : mobilisation and spiritual resources, Local Environment, 23, 582-596

41.  Bosch M., Torralba F., Gracia C., 2013, Aristotle and spiritual capital, Ramon Llull Journal of Applied Ethics, 4, 67-86

42.  Bowler E., 2014, Religion and Peace: A case study on Mennonite peace initiatives in Colombia, Master Theses, Saint Mary’s University, Halifax, Nova Scotia, http://m.library2.smu.ca/bitstream/handle/01/25800/bowler_erica_masters_2014.pdf?sequence=1&isAllowed=y

43.  Chuvieco E., Burgui M., 2016, Impact of religious affiliation on ethical values in Spanish environmental activists, Religions, 7, doi:10.3390/rel7050046

44.  Cordier R., Milbourn B., Martin R., Buchanan A., Chung D., Speyer R., 2017, A systematic review evaluating the psychometric properties of measures of social inclusion, PLOS One, 12(6):e0179109. https://doi.org/10.1371/journal.pone .0179109

45.  Dhiman S., Marques J. 2017, Spirituality and Sustainability – New Horizons and Exemplary approaches, Springer, https://link.springer.com/book/10.1007/978-3-319-34235-1

46.  Finke R., Spiritual Capital: definitions, applications, and new frontiers, Penn State University

47.  Garner A., 2003, Spirituality and Sustainability, Conservation Biology, 17, 946

48.  Grussendorf S., 2016, Bourdieu’s field, capital and habitus in religion, Journal for the Sociological Integration of Religion and Society, 6, 1-13

49.  Huang Y., 2016, Religious involvement as social capital: its nature and implications for integration in Britain, PhD Theses, University of Manchester, https://www.research.manchester.ac.uk/portal/files/54586318/FULL_TEXT.PDF

50.  Lawson J. T., 2012, The emergent sea of nature and religion: a study of faith-based responses to issues on environmental sustainability, PhD Theses, Deakin University

51.  Marsh C., 2010, Orthodox spiritual capital and Russian reform, în Berger P. L., Redding G. (editori), The Hidden Form of Capital: Spiritual Influences in Societal Progress, Anthem Press, London, 171-189

52.  Maselko J., Hughes C., Cheney R., 2011, Religious social capital: its measurement and utility in the study of the social determinants of health, Soc. Sci. Med, 71, 759-767

53.  Montemaggi F. E. S., 2011, The enchanting dream of “Spiritual Capital”, Implicit Religion, 14, 67-86

54.  Morrison M., Duncan R., Parton K., 2015, Religion does matter for climate change attitudes and behavior, PLoS ONE, 10(8): e0134868, doi:10.1371/journal.pone.0134868

55.  Murray G., Agyare A., 2018, Religion and perceptions of community-based conservation in Ghana, West Africa, PLoSONE 13(4): e0195498, https://doi.org/10.1371/j ournal.pone.0195498

56.  Noghiu A. A., 2015, Spiritual capital theory: a grounded theory based analysis of SCT and its policy application, PhD Theses, University of Delaware, http://dspace.udel.edu/bitstream/handle/19716/17578/2015_NoghiuAlain_PhD.pdf?sequence=1&isAllowed=y

57.  Selhorst A. J. C., 2015, Fear, Honor, Interest: An Analysis of Russia’s Operations in the Near Abroad (2007-2014), Report, OMB No. 0704-0188, http://www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/1001855.pdf

58.  Sluka R. D., Kaonga M., Weatherley J., Anand V., Bosu D., Jackson C., 2011, Christians, biodiversity conservation and poverty alleviation: a potential synergy ? Biodiversity, 12, 108-115

59.  Ungvari-Zrinyi I., 2014, Spirituality as motivation and perspective for a socially responsible entrepreneurship, World Review of Entrepreneurship, Management and Sust. Development, 10, 4-15

60.  Weatherley-Singh J., Branco T., Felgueiras M., 20015, The greening of the EU? A Christian assessment of the EU’s environmental policies for biodiversity and nature, în Chaplin J., Wilton G. “God and the EU”, 21 pagini, https://www.taylorfrancis.com/books/e/9781317439219/chapters/10.4324%2F9781315694313-26

61.  Wong, S., 2013,  Using religious capital to alleviate poverty? A case study of cross-border migration in south China. In G. Carbonnier (Ed.), International Development Policy: Religion and Development(pp.174-191). Geneva: Graduate Institute of Geneva.

Tipologia valoarilor capitalului natural

62.  Arias-Arevallor P., Martin-Lopez B., Gomez-Baggethun E., 2017, Exploring intrinsic, instrumental, and relational values for sustainable management of social-ecological systems, Ecology and Society, 22, 43, https://doi.org/10.5751/ES-09812-220443

63.  Arias-Arevalo P., Gomez-Baggethun E., Martin-Lopez B., Perez-Rincon M., 2018, Widening the evaluative space for ecosystem services : a taxonomy of plural values and valuation methods, 27, 29-53

64.  Bartkowski, B., 2017, Existence value, biodiversity, and the utilitarian dilemma, Leipzig, (UFZ Discussion Papers 2/2017). URN: http://nbn-resolving.de/urn:nbn:de:0168-ssoar-51155-0

65.  Chan K., Balvanera P., Benessaiah K., Chapman M., Díaz S., Gómez-Baggethun E., Gould R. K., Hannahs N., Jax K., Klain S. C., Luck G. W., Martin-Lopez B., Muraca B., Norton B., Ott K., Pascual U., Satterfield T., Tadaki M., Taggart J., Nancy T., 2016, Why protect nature? Rethinking values and the environment, Proc Natl Acad Sci U S A, 113, 1462-1465

66.  Deliege G., Neteleers S., 2015, Should biodiversity be useful ? Scope and limits of ecosystem services as an argument for biodiversity conservation, Environmental Values, 24, 165-182

67.  Pascual U., Balvanera P., Díaz S., Pataki G., Roth E., Stenseke M., Watson R. T., Dessane B. E., M. Islar, Kelemen, E., Maris V., Quaas M., Subramanian S. M., Wittmer H., Adlan A., Ahn S., Al-Hafedh Y.S., Amankwah E., Asah S. T., Berry P., Bilgin A., Breslow S.J., Bullock C., Cáceres D., Daly-Hassen H., Figueroa E., Golden C. D., Gómez-Baggethun E., González-Jiménez D., Houdet J., Keune H., Kumar R., Ma K., May P. H., Mead A., O’Farrell P., Pandit R., Pengue W., Pichis-Madruga R., Popa F., Preston S., Pacheco-Balanza D., Saarikoski H.,  Strassburg B. B., van den Belt M., Verma M., Wickson F., Yagi N., 2017, Valuing nature’s contributions to people: the IPBES approach, Curr. Opin. Environ. Sustain., 26, 7-16

68.  Schroter M, van Oudenhoven P. E., 2016, Ecosystem services go beyond money and markets: reply to Sivertown, Trends in Ecology & Evolution, 31, 333-334

Costuri de tranzacție

69.  Barua M., Bhagvat S. A., Jadhav S., 2013, The hidden dimensions of human-wildlife conflict: health impacts, opportunity and transaction cosists, Biodiversity Conservation, 157, 309-316

70.  Garrick D., Whiten S. M., Coggan A., 2013, Understading the evolution and performance of water markets and allocation policy: a transaction costs analysis framework, Ecological Economics, 88, 195-205

71.  Marshall G. R., 2013, Transaction costs, collective action and adaptation in managing complex social-ecological systems, 2013, Ecological Economics, 88, 185-194

72.  Naidoo R., Balmford A., Ferraro P. J., Polasjy S., Ricketts T. H., Rouget M., 2006, Integrating economic costs into conservation planning, Trends in Ecology and Evolution, 21, 681-687

73.  Perez-Blanco C. D., Gutierrez-Martin C., 2017, Buy me a river : use of multi-attribute non-linear utility functions to address overcompensation in agricultural water buyback, Agricultural Water Management, 190, 6-20

74.  Phan Dang T.-H., Brouwer R., Hoang L. P., Davidson M. D., 2017, A comparative study of transaction costs of payments for forest ecosystem services in Vietnam, Forest Policy and Economics, 80, 141-149

75.  Pujol J., Raggi M., Viaggi D., 2006, The potential impact of markets for irrigation water in Italy and Spain : a comparison of two study areas, The Australian Journal of Agricultural and Resource Economics, 50,361-380

76.  Rey D., Perez-Blanco C. D., Escriva-Bou A., Girard C., Veldkamp T. I. E., 2018, Role of economic instruments in water allocation reform : lessons from Europe, International Journal of Water Resources Development, https://doi.org/10.1080/07900627.2017.1422702

77.  Shahab S., Clinch J. P., O’Neill, 2018, Accounting for transaction costs in planning policy evaluation, Land Use Policy, 70, 263-272

Co-producție -aspecte generale

78.  Auh S., Bell S. J., McLeod C. S., Shih E., 2007, Co-production and customer Loyalty in financial services, Journal of Retailing, 83, 359-370

79.  Brandsen T, Pestoff V, 2006,  Co-production, the third sector and the delivery of public services: an introduction, Public Management Review, 8, 493-501

80.  Osborne S. P., Radnor Z., Strokosh K., 2016, Co-production and the co-creation of value in public services: a suitable case for treatment ? Public Management Review, 18, 639-653

81.  Toots M., McBride K., Kalvet T., Krimmer R, 2017, Open data as enabler of public service co-creation: exploring the drivers and barries, in P. Parycek și N. Edelma (editori), Proceedings of the 7^th international conference for e-democracy and open government, Danube University Krems, Austria, 2017. pp. 102-112

82.  Verschuere B., Brandsen T., Pestoff V., 2012, Co-production: the state of the art in research and the future agenda, Voluntas, 23, 1083-1101

Co-producția serviciilor ecosistemice

83.  Gissi E., Garramone V., 2018, Learning on ecosystem services co-production in decision-making from role-playing simulation: comparative analysis from Southeast Europe, Ecosystem Services, https://doi.org/10.1016/j.ecoser.2018.03.025

84.  Kamphorst D. A., Bouwma I. M., Selnes T. A., 2017, Societal engagement in Natura 2000 sites. A comparative analysis of the policies in three areas in England, Denmark and Germany, Land Use Policy, 61, 379-388

85.  Miller C. A., Wyborn C., 2018, Co-production in global sustainability: Histories and theories, Environmental Science and Policy, ciornă corectată disponibilă on-line, https: //doi.org/10.1016/j.envsci.2018.01.016

86.  Moyer J. M, Sinclair A. J., Spaling H., 2012, Working for God and sustainability: the activities of faith-based organisations in Kenya, Voluntas, 23, 959-992

87.  Outeiro L., Ojea E., Rodrigues J. G., Himes-Cornell A., Belgrano A., Liu Y., Cabecinha E., Pita C., Macho G., Sebastian V., 2017, The role of non-natural capital in the co-production of marine ecosystem services, International Journal of Biodiversity Science, Ecosystem Services & Management, 13, 35-50

88.  Palomo I., Felipe-Lucia M. R., Bennet E. M., Martin-Lopez B., Pascual U., Felipe-Lucia M. R., Bennet E. M., Martin-Lopez B., Pascual U., Disentangling the Pathways and Effects of Ecosystem Service Co-Production, Advances in Ecological Research, 54, 245-283

89.  Raymond C. M., Giusti M., Barthel S., 2017, An embodied perspective on the co-production of cultural ecosystem services: toward embodied ecosystems, Journal of Environmental Planning and Management, DOI 10.1080/09640568.2017.1312300

90.  Smith A. C., Harrison P. A., Perez Soba M., Archaux F., Blicharska M., Egoh B. N., Eros T., Fabrega Domenech N., Gyorgy A. I., Haines-Young R., Li S., Lommelen E., Meiresonne L., Miguel Ayala L., Mononen L., Simpson G., Stange E., Turkelboom F., Uiterwijk M., Veerkamp C. J., Wyllie de Echeverria V., 2017, How natural capital delivers ecosystems services: a typology derived from a systematic review, Ecosystem Services, 26, 111-126

91.  Trischler J., Charles M., 2018, The Application of a Service Ecosystems Lens to Public Policy Analysis and Design: Exploring the Frontiers. Journal of Public Policy & Marketing In-Press. https://doi.org/10.1509/jppm.17.060

Co-producție a planurilor, politicilor și programelor pentru dezvoltare durabilă

92.  Berg M., Lidskog R., 2018a, Deliberative democracy meets democratised science: a deliberative systems aproach to global environmental governance, Environmental Politics, 27, 1-20

93.  Berg M., Lidskog R., 2018b, Pathways to deliberative capacity: the role of the IPCC, Climatic Change, 148, 11-24

94.  Bloesch, J., D. Gutcknecht, Virgil Iordache 2005, Hydrology and Limnology - Another Boundery in the Danube River Basin, IHP VI - Technical documents in hydrology, UNESCO, Paris

95.  Esguerra A., Beck S., Lidskog R.,Stakeholder Engagement in the Making: IPBES Legitimization Politics, Global Environmental Politics, 17, 59-76

96.  Goldman M. J., Turner M. D., Daly M., 2018, A critical political economy of human dimensions of climate change: epistemology, ontology, and ethics, WIREs Clim Change, 2018;9: e526, https://doi.org/10.1 002/wcc.526

97.  Hewett M. A., 2004, Michel Foucault: power/knowledge and epistemological prescriptions, Honors Theses. Paper 534, University of Richmond, UR Scholarship Repository

98.  Hopwood, B., Mellor, M., O’Brien, G., 2005. Sustainable development: mapping different approaches. Sustain. Dev. 13, 38–52

99.  Kruger C., Caiado R. G. G., Franca S. L. B., Quelhas O. L. G., 2018, Journal of Cleaner Production, 191, 400-416

100.          Maesse J., 2017, The elitism dispostif: hierarchization, discourses of excellence and organizational change in European economics, High Educ, 73, 909-927

101.          Mauser W., Klepper G., Rice M., Schmalzbauer S. S., Hackmann H., Leemans R., Moore H., 2013, Transdisciplinary global change research: the co-creation of knowledge for sustainability, Current Opinion in Environmental Sustainability, 5, 420-431

102.          Monod J.-C., 2017, Between post-truth and epistemocracy: positioning a democratic politics, Eurozine, 9 pages, https://www.eurozine.com/between-post-truth-and-epistemocracy-positioning-a-democratic-politics/

103.          Montana J., 2017, Accommodating consensus and diversity in environmental knowledge production: achieving closure through typologies in IPBES, Environmental Science & Policy, 68, 20-27

104.          Partelow S., 2016, Coevolving Ostrom’s social-ecological systems (SES) framework and sustainability science: four key co-benefits, Sustainability Science, 11, 399-410

105.          Partelow S., Winkler K. J., 2016, Interlinking ecosystem services and Ostrom’s framework through orientation in sustainability research, Ecology and Society, 21, 27, http://dx.doi.org/10.5751/ES-08524-210327

106.          Plummer R., Baird J., Armitage D., Bodin O., Schultz L., 2017, Diagnosing adaptive comanagement across multiple cases, Ecology and Society, 22, 19, https://doi.org/10.5751/ES-09436-220319

107.          Tuihedur Rahman H. M., Saint Ville A. S., Song A. M., Po J. Y. T., Berthet E., Brammer J. R., Brunet N. D., Jayaprkash L. G., Lowitt K. N., Rastogi A., Reed G., Hickey G. M., 2017, A framework for analyzing institutional gaps in natural resource governance, International Journal of the Commons, 11, 823-853

108.          Sakao T., Brambila-Macias S.. A., 2017, Do we share and understading of transdisciplinarity in environmental sustainability research ? Journal of Cleaner Production, 170, 1399-1443

109.          Seidl R., Barhel R., 2017, Linking scientific disciplines: Hydrology and social sciences, Journal of Hydrology, 550, 441-452

110.          Tejedor G., Segalas J., Rosas-Casals M., 2018, Transdisciplinarity in higher education for sustainability: how discourses are approached in engineering education, Journal of Cleaner Production, 175, 29-37

111.          Tengo M., Hill R., Malmer P., Raymond C. M., Spierenburg M., Danielsen F., Elmqvist T., Folke C., 2017, Weaving knowledge systems in IPBES, CBD and beyond – lessons learned for sustainability, Current Opinion in Environmental Sustainabity, 26-27, 17-25

112.          Trencher G., Nagao M., Chen C., Ichiki K., Sadayoschi T., Kinai M., Kamitani M., Nakamura S., Yamauchi A., Yarime M., 2017, Implementing sustainability co-creation between universities and society: a typology-based understanding, Sustainability, 9, 594, 594; doi:10.3390/su9040594

113.          Turner II B. L., Esler K. J., Bridgewater P., Tewksbury J., Sitas N., Abrahams B., Chapin III S. F., Chowdhury R. R., Christie P., Diaz S., Firth P., Knapp C. N., Kramer J., Leemans R., Palmer M., Pietri D., Pittman J., Sarukhan J., Shackleton R., Seidler R., van Wilgen B., Mooney H., 2013, Socio-environmental systems (SES) research: what have we learned and how can we use this information in future research programs, Curent Opinion in Environmental Sustainability, 19, 160-168

114.          Van der Hel S., 2016, New science for global sustainability ? The institutionalisation of knowledge co-production in Future Earth, Environmental Science & Policy, 61, 165-175

Analiză și design instituțional, policentricitate în managementul resurselor naturale

115.          Aligică D. P., 2014, Institutional Diversity and Political Economy – the Ostroms and Beyond, Oxford University Press, Oxford

116.          Ambrus M., 2014, Legitimacy Narratives in Polycentric Water Law and Governance: The Strategies of the Danube Commission, International Organizations Law Review, 11, 83-113

117.          Bisaro A., Roggero M., Villamayor-Tomas S., 2018, Institutional Analysis in Climate Change Adaptation Research: A systematic Literature Review, Ecological Economics, 151, 34-43 [figura 1]

118.          Cox M., Villamayor-Tomas S., Epstein G., Evans L., Ban N. C., Fleischman F., Nenadovic M., Garcia-Lopez G., 2016, Synthesizing theories of natural resource management and governance, Global Environmental Change, 39, 45-56

119.          Faysse N., Ben Mustapha A., 2017, Finding common ground between theories of collective action: the potential of analyses at a meso-scale, International Journal of the Commons, 11, 928-949

120.          Fisher M., Ocelik P., 2018, Networked Environmental Politics: New Approaches to New Challenges, Workshop Description, ECPR Conference, https://ecpr.eu/Events/PanelDetails.aspx?PanelID=7713&EventID=121

121.          Halbe J., Pahl-Wostl C., Adamowski J., 2018, A methodological framework to support the initiation, design and institutionalization of participatory modeling  processes in water resources management, Journal of Hydrology, 556, 701-716

122.          Halbe J., Knuppe K., Knieper C., Pahl-Wostl C., 2018, Towards an integrated flood management approach to address trade-offs between ecosystem services: insights from Dutch and German Rhine, Hungarian Tisza, and Chinese Yangtze basins, Journal of Hydrology, 559, 984-994

123.          Lee C., Lloyd P., 2016, A review of the recent literaterature on the institutional economics analysis of the long-run performance of nations, ISEAS Economics Working Paper No. 2016-1

124.          Iordache V., 2008, Explorari dincolo de individualism si holism, Ed. Ars. Docendi, Bucureşti

125.          Marshall G. R., 2015, Polycentricity, subsidiarity and adaptive efficiency, Working Paper, Indiana University, Bloomington, DOI: 10.13140/RG.2.2.31625.65125

126.          McGinnis M. D., 2010a, Institutional Analysis, Game Models, and Polycentric Governance: Contextualizing IAD via Networks of Adjacent Action Situations, Prepared for discussion at the 2010 Annual Meeting of the American Political Science Association, Sept. 2-5, 2010, Washington, D.C., in Theme Panel: Institutional Analysis and Development: Development and Promise; revised version of a paper presented at the Institutional Analysis and Development Symposium,School of Public Affairs, University of Colorado Denver, April 9-10, 2010.

127.          McGinnis M. D., 2010b, Building a programme for institutional analysis of social-ecological systems: a review of revisions to the SES framework. Working Paper. Workshop in Political Theory and Policy Analysis, Indiana University, Bloomington, IN, USA

128.          McGinnis M. D., Ostrom E., 2014, SES framework: initial changes and continuing challenges, Ecology and Society, 19, 30, http://dx.doi.org/10.5751/ES-06387-190230

129.          Meijers E., Hollander K., Hoogerbrugge M., 2012, A strategic knowledge and research agenda on polycentric metropolitan areas. The Hague: European Metropolitan network Institute

130.          Oberlack C., Boillat S., Brönnimann S., Gerber J.-D., Heinimann A., Ifejika Speranza C., Messerli P., Rist S., Wiesmann U., 2018. Polycentric governance in telecoupled resource systems, Ecology and Society, 23, 16. https://doi.org/10.5751/ES-09902-230116

131.          Ostrom E., Cox M., 2010, Moving beyond panaceas: a multi-tiered diagnostic approach for social-ecological analysis, Environmental Conservation, 34, 451-463

132.          Ostrom E., 2007, Guvernarea bunurilor comune: evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă, Polirom, Iași (Cambridge University Press 1990)

133.          Pahl-Wostl C., 2017, An evolutionary perspective on water governance: from understanding to transformation, Water Resour Manage, 31, 2917-2932

134.          Pahl-Wostl C., 2017, Governance of the water-energy-food security nexus: a multi-level coordination challenge, Environmental Science and Policy, https://doi.org/10.1016/j.envsci.2017.07.017

135.          Roggero M., Thiel A., 2017, Adapting as usual: integrative and segregative institutions shaping adaptation to climate change in local public administrations, Journal of Institutional Economics, 14, 557-578

136.          Suškevičs M., Hahn T., Rodela R., Macura B., Pahl-Wost, C., 2018, Learning for social-ecological change: A qualitative review of outcomes across empirical literature in natural resource management. Journal of Environmental Planning and Management, 61, 1085-1112

137.          Thiel A., 2015, Constitutional state structure and scalar re-organization of natural resource governance: the transformation of polycentric water governance in Spain, Portugal and Germany, Land Use Policy, 45, 176-188

138.          Thiel A., 2017, The scope of polycentric governance analysis and resulting challenges, Journal of Self-Governance and Management Economics, 5, 52-82

139.          Thiel A., Egerton C., 2011, Rescaling of resource governance as institutional change: the case of water governance in Portugal, Journal of Environmental Planning and Management, 54, 383-402

140.          Thiel A., Schleyer C., Plieninger T., 2012, Wolves are Mobile, While Fruit Trees are not! How Characteristics of Resources and Supranational Regulatory Frameworks Shape the Provision of Biodiversity and Ecosystem Services in Germany, Env. Pol. Gov., 22, 189-204

141.          Thiel A., Adamseged M. E., Baake C., 2015, Evaluating an instrument for institutional crafting: how Ostrom’s social-ecological systems framework is applied, Environmental Science & Policy, 53, 152-164

142.          Thiel A., 2016, The polycentricity approach and the research challenges confronting environmental governance, THESys Discussion Paper No. 2016-1, Humboldt -Universität zu Berlin, Berlin, Germany. Pp. 1-27. edoc.hu-berli n.de/series/thesysdiscpapers

143.          Van Zeben J. A.W., 2013, Research agenda for a polycentric European Union, Ostrom  Workshop Working Paper Series W13 -13

144.          Van Zeben, J. A. W., 2018, Polycentricity, Routledge Handbook of the Study of the Commons, Hudson, Rosenbloom, Cole (eds.) (Routledge, Forthcoming). Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=3126699

145.          Villamayor-Tomas S., Fleischman F. D., 2014,  From Sandoz to Salmon: Conceptualizing resource and institutional dynamics in the Rhine watershed through the SES framework, International Journal of the Commons, 8, 361-395

146.          Whaley L., Weatherhead E. K., 2014, An integrated approach to analyzing (adaptive) comanagement using “politicized” IAD Framework, Ecology and Society, 19, “politicized” IAD Framework, Ecology and Society, 19, http://dx.doi.org/10.5751/ES-06177-190110

147.          Zikos D., Thiel A., 2013, Action research’s potential to foster institutional change for urban water management, Water, 5, 356-378