Cum să te pregătești pentru un examen în facultate ?

Învățați ce vă place vouă, nu ce credeți că place profesorului. Citiți colateral, scufundați-vă în cărți, în texte. Urmăriți fire până se rup, în știință întotdeauna se rup.

Sau poate că cel mai spectaculos e să cautați contradicții, sau lucruri care nu se leagă între ce vi s-a spus la ore și sunt scrise în alte cărți sau articole. De ce nu se leagă? Nu veți avea un răspuns, cursul deja s-a încheiat. Sau poate nici acel om nu știe. Dar va fi o temelie de îndoială pe care se poate așeza cunoașterea, vocabularul, ideile.

Și firește, memorați tot ce e de memorat. Mintea populată are cu ce să gândească. Pe verticala lumii poți să gândești și fără un bagaj de cunoștințe, ca într-un avânt, o lăsare de a fi plin de Altcineva, dar lumea o poți numai admira fără cunoaștere. Nu e nici asta puțin.

Cu timpul veți admira structurile cunoașterii, ca pe o parte din lume cu propria viață mediată de minți. Cunoașterea nu vă va mai apărea ca fiind o oglindă, ci o vietate, contradicțiile dintre afirmații, nepotrivirile între scheme observate încă din studenție se vor așeza în propriile lor peisaje vaste de idei, pulsând ca o inimă. Veți vedea noi forme și regularități în aceste peisaje care vin din mințile oamenilor, rupte de lumea vizibilă, dar mereu cu referire la ea. Forme inobservabile din fiecare disciplină, corp de cunoaștere.

De ce sunt așa cum sunt gândurile oamenilor și textele lor care le exprimă ? Cum se schimbă în istorie ideile oamenilor, teoriile lor ? Există o structură generală a ceea ce este, lume observabilă direct și lume a minții și gândurilor ? Există tipare comune ale schimbării ? Care e legătura dintre minte, cultură și natură ? Poate o minte să răspundă la aceste întrebări, sau măcar să le pună în mod riguros ?

Un examen nu se termină niciodată, pentru că este doar o sete de a înțelege. El nu este un examen. Nu există examene. Există o relație între profesor și ucenicii săi.

Când nu există o astfel de relație nu există profesori. E altceva acolo atunci. Ceva care nu ne interesează. Pe noi ne interesează cunoașterea, atât câtă se poate ea formula de oameni. Pentru ce ? Pentru ea însăși și pentru oamenii care nu știu ce este cunoașterea, dar au nevoie de aplicațiile ei.

Am avut parte de profesori.

Anul trecut în Măcin.