Noi

Noi

sâmbătă, 1 aprilie 2017

Contribuțiile Profesorilor Botnariuc și Vădineanu la dezvoltarea ecologiei sistemice românești

Este un moment potrivit pentru a evidenția contribuțiile predecesorilor noștri. Nu e vorba de o importanță comemorativă, ci de una strategică, ne interesează pe toți cum se va dezvolta mai departe școala noastră.

În două vorbe contribuția Profesorului Botnariuc este, după părerea mea, preponderent în privința cercetării fundamentale, iar cea a Profesorului Vădineanu preponderent în privința asistării deciziilor cu privire la mediu și a construcției instituționale.

De munca fondatorului școlii de ecologie de la București se leagă în prmul rând următoarele:

- aducerea în cultura română a teoriei darwiniene, a problematicii biologiei teoretice (conceptul de specie, organizarea lumii vii), a aplicațiilor teoriei generale a sistemelor și altor teorii generale în ecologie, păstrând interpretarea proceselor ecologice și în termeni naturaliști tradiționali.

- dezvoltarea taxonomiei și sistematicii pe plan local.

- organizarea generală a cercetării unor ecosisteme acvatice din Delta Dunării și inițierea cercetărilor din lunca Dunării.

- popularizarea cunoașterii biologice și ecologice în România într-un spirit naturalist, darwinian.


De munca Profesorului Vădineanu se leagă până acum în primul rând următoarele:

- aplicarea principiilor analizei sistemice în varianta cu sisteme de ecuații liniare în cercetarea ecosistemelor acvatice din Delta Dunării. Primele eforturi de introducere a rigorii statistice în prelucrarea datelor și de interpretare formală, matematică, a proceselor ecologice.

- organizarea generală a cercetărilor din lunca Dunării cu accent pe cercetarea aplicativă și asistarea deciziilor în vederea restaurării.

- propunerea unui model teoretic structural și funcțional al sistemelor socio-ecologice cu accent pe implicațiile pentru managementul dezvoltării, parțial aplicat în proiectarea unor strategii de dezvoltare durabilă.

- organizarea contribuției românești la rețeaua ecologică de cercetare ecologică pe termen lung.

- construcția instituțională a școlii de ecologie de la București, integrarea școlii în rețele europene de cercetare aplicativă și asistare a deciziilor.

- contribuții majore la construcția planurilor, politicilor și a unor proiecte relevante pentru managementul diversității biologice și ecologice în România.


Dincolo de preferințele personale ale acestor Profesori, conform darurilor lor, este foarte posibil ca accentul pe cercetare și popularizare în cazul Profesorului Botnariuc să reflecte și presiunea condițiilor social-politice din vremea sa, care nu permiteau implicarea unei persoane cu preocupări științifice solide în construcția instituțională și proiectarea planurilor și politicilor la scara României.

În cazul Profesorului Vădineanu este foarte posibil ca accentul mai scăzut pe cercetarea fundamentală să reflecte situația precară instituțională, care limita calitatea și publicabilitatea rezultatelor, și percepția generalizată a crizei de mediu, care genera o cerere de asistare a deciziilor în acest domeniu.

Cert este că în acest moment avem o tradiție de cunoaștere ecologică teoretică având nevoie de actualizare și apariție a unor cercetări înscrise în tendințele actuale la nivel planetar, o infrastructură instituțională mult mai bună, care permite și reinițierea cercetărilor fundamentale, și o bază excelentă pentru implicarea în cercetările aplicative direct relevante pentru asistarea deciziilor.

Este foarte posibil ca în următorii ani să asistăm la echilibrarea balanței între cercetare și construcție instituțională și asistarea deciziilor, reflectată în fluxul de proiecte și de publicații internaționale.