A trans-ideological mapping of theoretical approaches in systems ecology

Made for my students in ecology. Available for download here https://drive.google.com/file/d/1MInsqE383IhxFReaCNVh-R4Iky8hNcdh/view?usp=sharing

For my students: Who should write the rules for AI? Generative AI in Romanian universities: journal standards, university rules and the case for decentralized, adaptive regulation

 Executive summary

Romanian universities are deciding how to regulate generative AI, and the Ministry of Education and Research is considering a national framework. This report asks at which level the detailed rules should be written. It argues that common principles are welcome but common detailed rules are not: the rules on what students and researchers may do with AI should be set close to the discipline and revised regularly to follow the international journals of each field. Otherwise, Romanian universities will drift out of step with the communities in which their students and researchers are meant to work.

Approach. The AI policies of four large publishers (Elsevier, Springer Nature, the Science journals, Wiley) and two philosophy journals were compared with the policies of Oxford, Stanford and the Russell Group, and with three Romanian university regulations, read in full (West University of Timișoara, Politehnica Bucharest, UMF Carol Davila). Three studies on AI-text detectors and the author's own experience with detectors complete the evidence.

What journals require. A stable core is shared: AI cannot be an author, human authors are accountable, substantive use must be declared, and manuscripts under review must stay confidential. Beyond this core, policies diverge by discipline. Science publishers allow AI drafting with disclosure. The British Journal for the Philosophy of Science, since 7 October 2026, forbids AI even for improving readability. Policies also change quickly; the major publishers have revised theirs more than once since 2023.

What universities ask. Leading universities set principles centrally and leave the detailed rules to the assessment, the instructor or, for research, the publisher. In Romania, West University of Timișoara follows this model, requiring an AI section in every course syllabus (fișa disciplinei) and faculty-level rules for theses. Politehnica Bucharest sets a single university-wide rule for theses, and UMF Carol Davila sets university-wide guidelines.

Alignment. All institutions examined share the journals' core. Those that delegate detailed rules can align with the journals of each field by construction. A single university-wide rule coincides with one family of journals and differs from others.

Consequences. For a multidisciplinary university such as the University of Bucharest, one rule cannot fit all faculties, or even all courses within a faculty. Thesis rules should follow each programme's reference journals, doctoral dissertations and the papers built from them should not fall under different standards, and detection technology changes faster than any regulation.

Recommendations. For universities: four layers of regulation (national principles, university procedures, programme benchmarks indexed to international journals, course rules in the syllabus), reviewed yearly; for theses, the principle of segmented contribution, judging each component by the norms of the community that judges that kind of work. For students: read the syllabus, declare all use, keep a log, verify every reference, protect confidential data, read the target journal's policy, and assume that undeclared use will be detected.

Limits. This is a policy analysis, not a systematic review. The sample of journals and universities is illustrative, policies were consulted as of October 2026 and will change, and the author's experience with detectors is an informal comparison, not a formal test.

Keywords:

generative AI; academic integrity; higher education policy; journal policies; AI disclosure; AI-text detection; subsidiarity; adaptive regulation; Romanian universities; doctoral education

The full text can be downloaded from this link.

Note: text produced using several AI tools.

Aspecte practice ale folosirii AI la ciclul de licență

Trecerea de la scrierea personală a lucrării de licență la scrierea cu folosirea instrumentelor AI este echivalentă cu trecerea de la scrierea de mână la scrierea pe calculator. Chiar dacă scrierea la mașina de scris sau pe calculator pot fi mult mai eficiente în procesul de comunicare, exersarea în procesul de formare a scrierii de mână rămână utilă prin dezvoltarea funcțiilor biologice cognitive evoluate la specia umană, care presupun o legătură strânsă între somatic și neuronal.

În contextul în care piețele vor promova folosirea AI pentru eficiență și competivitate, iar revistele științifice și agențiile de finanțare deja permit persoanelor din comunitatea academică să folosească instrumente AI, nu mai este rezonabilă folosirea scrierii documentelor de absolvire de licență, master și doctorat fără AI, iar dobândirea competențelor de scriere clasică se poate muta la nivelul unor etape de formare preliminară, înainte de lucru la lucrarea de licență. Acesta este primul aspect practic: nu învățăm folosirea AI înainte de lucrul la licență, așa cum nu oferim acces la social media înainte de anumite vârste.

Pentru ca primul aspect practic să fie fezabil, cadrele didactice au de monitorizat procesele clasice de învățare a scrierii academice la toate disciplinele, nu doar la o disciplină anume, unică, în care se pot trasmite, unde există, câteva aspecte generale.

Al doilea aspect practic este orientarea lucrărilor de licență către review-uri integrative în prima lor parte, nu către review-uri de sinteză simplă a literaturii, care folosind AI nu mai solicită intelectual. Asta obligă la formarea creativității (review-ul integrativ presupune un cadru conceptual nou prin definișie, din mintea profesorului și a studentului) atât a studenților, cât și a profesorilor. Generalizarea acestui fel de review-uri în cadrul lucrărilor de licență face legătura imediat cu funcția de dezvoltare a cunoașterii (cercetare) a universităților, care astfel se generalizează odată cu apariția AI în toată comunitatea.

Al treilea aspeet practic este adăugarea uuii strat de obținere de date noi în cadrul oricăror lucrări de licență, peste review-ul integrativ, ori de câte ori este posibil. Datele noi măsurate și observațiile noi făcute în realitatea fizică, socială, culturală, nu pot fi produse de AI. Din nou, această exigență încurajează cadrele didactice spre practicarea funcției de cercetare a universităților și formarea studenților în cercetarea din domeniul în care își fac lucrarea încă de la nivel de licență.

În concluzie, conform estimării pe care o pot face din folosirea concretă a AI cu studenții și în cercetare, aceste instrumente vor accclera dezvoltarea cunoașterii de către toată lumea, lucrurile mai simple fiind formate la tineri și tinere mai devreme în facultăți pentru exersarea și întreținerea unor competențe și abilități necesare evolutiv la Homo Sapiens pentru o viață firească, naturală.

Întrucât lucrurile mai complicate care vor trebui făcute mai repede presupun și un efort intelectual mai mare, uneori o recalificare de facto a profesorilor, ne putem aștepta și la soluții de a evita ceea ce oricum de la un punct încolo toată lumea va face istoric vorbind. Pentru aceste persoane vor apărea de la un moment dat echivalentul sălilor de fitness al gândirii în care va fi la dispoziție ce este necesar pentru a ști să scrii cu capul tău pentru întreținerea creierului în termenii proceselor neuronale respective, așa cum cei supraponderali merg la sală acum și își iau, eventual, un antrenor. Contra cost, pe banii celor care nu se adaptează creativ, se pot dezvolta și astfel de piețe de interes secundar, dar cu utilitate socială incontestabilă. Acesta ar putea fi al patrulea aspect practic al folosirii AI, valabil nu doar la ciclul de licență, ci pentru oricine va simți un disconfort fiind etichetat ca prost sau proastă.

Nu ne putem aștepta la menajament și delicatețe umană mai multă ca acum în urma dezvoltării AI, chiar dacă AI va fi aplicat și cunoașterii teologice academice sau religioase în general. Pentru finețe în aceste chestiuni argumentele și stimulentetele necesare ies din registrul omului înțeles ca Homo sapiens și nu fac obiectul proceselor academice, sau, mai general, al celor instituționalizate.

WWF România aduce lumină: gânduri la aniversarea a 20 de ani

 

Ce înseamnă că “WWF aduce lumină”, așa cum s-a spus?

 

După cum un cormoran are nevoie de aer ca să zboare, iar un sturion de apă ca să înoate, o organizație zboară și înoată prin cultură.

 

Nu ai aer în jur, nu poți zbura, ești în vid. Nu ai un mediu cultural, nu te poți deplasa ca om, ca grup de oameni, ca să faci ce ai de făcut.

 

WWF e o specie culturală cu habitat global. Aduce soluții în comunități, aduce standarde înalte în instituții, aduce modele în universități. Leagă valorile universale globale de valorile universale tradiționale în toată lumea, în fiecare loc în alt fel.

 

WWF aduce știință, curaj, integritate, bune practici în societatea civilă, curiozitate, empatie, hotărâre, speranța că va fi mai bine. Aceste valori ale culturii sale organizaționale difuzează viu în cultura în care lucrează.

 

WWF vorbește despre Brâncuși la fel de firesc ca despre natură.  Înțelege că natura e în natura noastră, cum s-a spus, natura umană, firea omului, fiind cu totul altceva decât natura la care ne referim când vorbim despre conservarea naturii.

Firea omului ține și de cultură, la care contribuie lumina adusă de WWF.

 

WWF poate spune chiar, pentru unii poate surprinzător, “să ne uităm la cultura care e în inimile noastre”. Într-adevăr, o parte din zborul unei organizații care se ocupă cu adevărat de natură și oameni are loc și prin inimile noastre.

 

WWF face unii reprezentanți ai puterii să respecte timpul celorlalți și să nu le mai placă să se audă vorbind.

 

Pe scurt, WWF România civilizează și îmbogățește cultural, respectând pe fiecare. 

 

De ce nu se vede mai bine cultura, aerul prin care zburăm, de ce nu primește mai multă atenție? Pentru că nu e competitivă salarial, constați importanța ei abia când nu prea mai ai prin ce să zbori.

 

Cultura cere sacrificiu comparativ cu viața ecologistă de succes, așa cum aceasta cere sacrificiu față de cum se poate trăi material în sectorul de afaceri. Cultura, ca și ecologismul, cer pasiune și vocație.

 

Azi nici apa, nici aerul nu o duc prea bine, și nici cultura. Turbulențele pe care le simțim nu ajută la zborul organizațiilor. De mediu și biodiversitate se ocupă organizații ca WWF. Dar cine se va ocupa de cultură?

 

Oamenii. Care oameni? Aceia care vor să zboare pentru a face ceea ce au de făcut, împreună cu cei care fac cultura, mediul necesar tuturor, de exemplu universitățile, din școli, persoanele din comunități artistice, de scriitori, de muzicieni.

 

Cred că, în următorii ani, WWF și toate organizațiile de mediu se vor îndrepta mult mai mult spre cultură. Natura și cultura vor fi înfrățite nu doar prin fire, ținând amândouă oamenii în palmele lor, ci și prin atenția cuvenită, împreună, din partea tuturor.

 

La mulți ani, WWF Romania!

O analiză a factorilor care determină numărul de documente în Web of Science a 16 universități românești

Analiza a fost făcută în contextul consorțiilor CIVIS, UNIVERSITARIA și al altor universități din România din categoriile tehnice, medicale și agronomice.

Fișierul Excel cu datele brute și prelucrările se poate descărca de aici. Datele pentru variabilele independente au fost obținute prin interogarea Google AI și urmărirea unor rapoarte universitare. Datele pentru variabilele dependente au fost obținute din Web of Science.

Factorii determinanți ai producției WoS pe plan european (în 2025 și multianual prin "highly cited papers) în consorțiul CIVIS sunt bugetul universității, tradiția exprimată prin numărul de documente WoS în 1975 și raportul dintre buget și numărul de personal academic. Factorii determinanți pe plan național sunt mărimea personalului academic și bugetul.

Nu există nicio diferență de performanță în interiorul României între categorii de universități diferențiate în funcție de coeficienții de finanțare pe student. În toate categoriile indiferent de clasele de coeficienți performanța este variabilă. Nu există nicio influență în România a raportul dintre buget și numărul de personal academic asupra numărului de documente din WoS.

Informațiile pot fi folosite pentru coordonarea pe clase de performanță a universităților din România în funcție de producția totală și de producția totală raportată la personalul academic.

Suplimentarea setului de date cu informații exacte despre bugetul și personalul academic al fiecărei universități pentru fiecare an poate permite o analiză a dinamicii influenței acestor factori asupra producției de utilitate utilă la monitorizarea efectelor politicilor de profil.

Ce te mai poate motiva să înveți și să predai în România anului 2025

 

România anului 2025 oferă cele mai bune condiții pentru gândire de la căderea regimului comunist încoace.

 

Țara fiind adusă la un pas de faliment de proștii lacomi care au avut influență determinantă până acum  în toate instituțiile publice, nu ne mai poate ispiti pierderea timpului cu distracție sau implicarea în vaste proiecte de construcție materială. Instituțiile religioase care au validat procesele sociale falimentare de 35 de ani încoace neglijând misiunea lor spirituală și-au pierdut credibilitatea, atractivitatea, forța și nu mai au cum să pună presiune pe oameni să nu gândească. Accesul la resurse serioase pentru gândire este amplu și relativ ieftin datorită tehnologiilor moderne.

 

Elevi, studenți, profesori, cercetători, ne aflăm în fața unei oportunități istorice de a gândi.

 

Pe plan personal, gândirea oferă satisfacții intrinseci, e automotivantă, ținând de însăși firea umană. Cunoașterea obținută prin gândire este un capital folositor în orice context de viață. Pe plan comunitar, gândirea consolidează relații și întărește încrederea. Gândirea pendulează între personal și comunitar, antrenând atât mintea, cât și dialogul și democrația. Un mediu social în care se gândește este unul respirabil, predictibil în privința regulilor de conviețuire, rezonabil și deschis schimbării graduale. Acel mediu în care cei responsabili de dezastrul actual din țară nu se mai simt confortabil.

 

Gândirea are nevoie de trei condiții ca să poată reuși.

 

Libertatea este prima dintre ele. Nimic nu poate fi gândit pentru că ție să dă să gândești. Teme mari, zone de interes pentru orientare sunt de folos în procesul de formare, dar ce anume exact e o chestiune de comun acord punctual și neuniformizat.

 

Permanența este a doua dintre ele. Gândirea este vie, este o experiență, nu poate fi fotografiată sau filmată și privită după, Cine spune am gândit, dar acum a venit vremea să mai fac și altceva, și-a pierdut timpul. Gândirea are până devine o respirare simplă și ușoară. Nu e un joc pe care-l practici dîn când în când. Începutul este greu, finalul nu există, iar drumul gândirii este tot mai ușor pe măsură ce mergi pe el. Odată așezați pe drum, gândirea este generoasă, relaxată, politicoasă, atentă, civilizată.

 

Acțiunea concretă este a treia condiție. Gândirea nu se închide în sine, ci fundamentează ce facem. Ce face fiecare în propria viață și ce facem împreună. Asta înseamnă că e nevoie de răbdare, de așteptare, de amânarea acțiunilor până avem o reprezentare realistă despre ce urmează să facem. Cine vrea să acționeze fără să gândească, disprețuind gândirea, mimând-o, neantrenat, necunoscător își distruge propria viață, pe altora și, dacă ajunge la putere, a unei țări întregi.

 

Dar gândirea ascunde și capcane. A gândi se poate face în foarte multe feluri, toate fiind legate între ele în viața reală și separate pe domenii când învățăm, predăm și cercetăm. Capcanele gândiri pot veni fie din specializare excesivă, fie din pretenții de unificarea neriguroasă. Din capcana specilizării ieși prin contextualizare, din cea a veleitarismului prin aprofundare. De-a lungul timpului cei care ne-au precedat gândind au căzut în aceste capcane, au discreditat gândirea și a deschis drumul spre putere proștilor lacomi. Noi să n-o mai facem.

 

Azi ne mai poate motiva în România în învățare și predare să fim liberi și să acționăm cu răbdare pe baza unei gândiri permanente. Nu există vreo autoritate să ne spună ce să facem. Facem ce alegem că este de făcut și mergem cu moderație pe drumul gândirii.

 

Gândirea și cultura vie care se formează prin ea este locul în care se poate trăi bine, țara noastră de peste câțiva ani. Nu punem gândirea peste ape, dealuri și munți ca un cearceaf peste un cadavru, ci așezăm natura în cultura noastră vie, atentă și generoasă ca într-un cuib protector.

 

Acest cuib a fost aproape distrus, a ajuns jalnic și demn de disprețuit. Ce poate motiva pe cineva mai mult decât să refaci locul vieții tale personale și comunitare? Să îți îngrijești grădina?

 

Toate acestea sunt posibile și încep de azi.

 

Poate teoria evoluției teiste a Rev. Tabaczek să dea seamă de propria ei selecție la multiple scări de complexitate socială?

Pentru ca o teorie universală a evoluției, cum este evoluția teistă a Rev. Tabaczek, să fie adevărată e necesar ca ea să poată fi aplicată și ei însăși ca proiect de cunoaștere în universul la care se referă. Pentru a formula un răspuns la întrebarea din titlu avem nevoie să cunoaștem care sunt trăsăturile proiectului Rev. Tabaczek și care sunt mediile socio-culturale în care între proiectul, sau părți decisive din ele, suferă un proces de selecție. Fiind vorba de un proiect în plină desfășurare nu se poate caracteriza întreg fenomenul, dar se pot schița coordonatele lui principale.

 

În prima parte voi descrie pe scurt istoricul proiectului, în partea a doua structura lucrării Tabaczek (2024) în care prezintă rezultatul, în partea a treia voi arăta punctele vulnerabile ale proiectului din perspectiva biologiei, în partea a patra voi da un răspuns întrebării din titlu, iar în ultima parte o să fac câteva sugestii cu privire la strategia de receptare optimă în cultura română.

 

Din punct de vedere practic obiectivul textului este catalizarea unei receptări optime a operei Rev. Tabaczek în cultura română la cel puțin trei scări de complexitate socială: teologic academic, filosofic și civilizațional creștin.

 

Prezentare generală a contribuțiilor Rev. Tabaczek

 

Programul de cercetare și proiectul despre evoluția teistă a Rev. Tabaczek se încadrează în subdomeniul disciplinar al tomismului ancorat în ștință (eng. science engaged thomism) (Kopf 2024a, articol de sinteză în care se descrie subdomeniul). Autoarea menționată caracterizează contribuțiile Rev. Tabaczek astfel (citare cu referințe modificate ca să corespundă listei bibliografice a acestui text).:

 

„Mariusz Tabaczek […] worked on the phenomenon of emergence in philosophy of science and metaphysics (Tabaczek 2019b), subsequently applying it to the question of panentheism and divine action (Tabaczek 2021), and has since worked extensively on various topics related to biological evolution. This research culminated in his recent book Theistic Evolution: A Contemporary Aristotelian-Thomistic Perspective (Tabaczek 2024a), in which he argues not only for the compatibility of Thomistic philosophy and theology and the modern synthesis as well as the extended evolutionary synthesis, but also that the former renders the latter metaphysically intelligible. [...]  he addresses various entangled questions in the course of the argument, including how species in a metaphysics of evolutionary transformations map onto various species concepts in contemporary biology [...] or whether or not the theological doctrine of original sin entails the scientific theory of monogenism”

 

În ecosistemul de cercetare al tomismului angajat în știință competența biologică pare a fi asigurată de Nicanor Austriaco (asociat unei universități catolice private de cercetare din Filipine). În ecosistemul românesc al teologie academice Rev. Tabaczek are o contribuție într-un volum editat de teologul ortodox Cosmin Tudor Ciocan (asociat Universității din Ovidius).

 

O parcurgere a publicațiilor disponibile pe pagina de GS a Rev. Tabaczez (Tabaczek 2013a – Tabaczek 2025 în lista bibliografică) arată un program de cercetare care folosește creativ instrumentarul metodologic al teologiei tomiste, al metafizii analitice și al filosofiei biologiei, cu unele sistematizări de fapte din domeniul biologiei (de exemple despre proprietăți emergente), dar fără o analiză a literaturii primare și secundare din domeniul biologiei (ceea ce reflectă limitele competențelor autorului, specializat în teologie și filosofie).

 

Programul său de cercetare vizează dezvoltarea de module filosofice (mini-teorii) care să asigure coerentizarea unor texte catolice cu structură care nu poate fi modificată (teologia thomistă, enciclice papale și alte documente derivate din ele) cu ceea ce este perceput ca fiind conținutul cunoașterii științifice din biologiei în domeniul evoluției. Se poate observa un efort de ancorare și contextualizare a opțiunilor ontologice/metafizice în literatura filosofică mai largă (Hegel, Whitehead, Bunge – Taabczek 2013b, Tabaczek 2020a) și un efort la fel de important de dialog cu filosofia biologiei.

 

Din punct de vedere al modului de derulare a programului său de cercetare Rev. Tabackez urmează abordarea din domeniul umanist, în care teme comunicate la nivel de articole în volume ale unor conferințe sunt reluate și dezvoltate în articole în reviste de specialitate, iar din când în când contribuțiile anterioare sunt sistematizate împreună cu unele texte noi și comunicate sub formă de cărți.

 

Receptarea critică a unor idei și argumente din articole duce conform tradiției din comunitatea filosofiei analitice la răspunsuri la critici expuse fie în articole (Tabaczek 2024b), fie în capitole finale din cărțile de sinteză a propriilor publicații.

 

Dată fiind structura complexă a produselor Rev. Tabaczek vor exista receptări în multiple comunități academice: în interiorul subdomeniului tomismului ancorat în știință (ex. Kopf 2024b, în general pozitive), în interiorul teologiei catolice (uneori pozitive – Lazzari 2024, alteori negative, în special din partea celor care nu sunt de acord că se poate compatibiliza thomismul cu evoluția biologică) și în interiorul comunității filosofice preocupate de filosofia științei și metafizică (mai puțin pozitive, cel puțin ce există până acum – Murray 2021, Simpson 2021).

 

Structura cărții despre evoluția teistă (Tabaczek 2024a)

 

Structura cărții este prezentată în tabelul 1. Contribuțiile din prima parte sunt de interes filosofic și al filosofiei biologiei, iar în partea a doua sunt contribuțiile teologice. Din perspectiva teologiei ce propune Rev. Tabaczek este ca evoluția biologică să nu fie o parte din doctrina creației, ci o parte din doctrina proniei divine (providenței, guvernării creației, Kopf 2024b – recenzie a lucrării din perspectivă teologică).

 

Teoria are nevoie de câțiva termeni: proprietate emergentă, cauzalitate de sus în jos (downward causationi), ambii asociați unei înțelegeri a organizării lumii de tip lanț al ființei (obiecte oragnizate de la simplu la complex cu proprietăție noi la fiecare nivel de organizare și o cauzalitate constrângătoare de la nivelul mai complex, mai sus în lanțul ființei, asupra celor mai de jos în lanțul ființei). Mai este necesar și un tip de entități teleologice/telonomice, orientate spre scop.

 

Speciile biologice sunt interpretate ca fiind un subtip al acestor entități teleologice undeva pe lanțul ființei și este propus un mecanism metafizic prin care pot să apară specii noi ca obiecte în sens esențialist printr-o combinație de cauze materiale și divine făcând apel la noțiunile de materie și formă aristotelice prelucrate în teologia tomistă și intepretate conform unui modul din teoria evoluției teiste dezvoltate de autor.

 

Tabelul 1 Structura lucrării și publicații anterioare folosite în lucrate (circa 27% din text).

			Publicații anterioare folosite direct în carte
Descrierea modelului	Capitolul 1	Descrierea modulului 1 de cuplare directă cu aparatul conceptual aristotelico-tomist	Tabaczek (2014), Tabaczek (2015)
	Capitolul 2	Selectarea unui concept de specie din filosofia actuală a biologiei compatibil cu modulul 1	Tabaczek (2023c)
	Capitolul 3	Descrierea abordării modulului 2 de cuplare a metafizicii aristotelico-tomiste cu evoluția speciilor în sensul selectat folosind conceptul de teleologie
	Capitolul 4	Descrierea submodului 2.1 rationes seminales	Tabaczek (2020b)
Răspunsuri la contraargumente, contextualizare, aspecte suplimentare.	Capitolul 5	Discuții. Încercare de evitare a potențialului contraargument cu privire la anacronismul abordării prin nuanțarea relevanței rezultatului din perspectiva teologiei tomiste. Dezbateri interne în teologia academică despre posibilitatea cuplării programului teoretic al evoluției la teologia tomistă. Sistematizarea categoriilor folosite în abordare metafizică a autorului  și a relațiilor dintre ele (tabelul 5.2)	Tabaczek (2022a)
	Capitolul 6	Discuții. Compararea modelului propus de autor cu alte modele de compatabilizare a teologiei catolice cu teoria evoluției. Delimitarea modelului din "teistic evolutionism" de cel din abordare "evolutionary creationism". Istoria ideilor în domeniu.	Tabaczek (2022a)
	Capitolul 7	Discuții. Considerații asupra complexității cauzale a proceselor evolutive din perspectivă hibridă teologico-naturală. Model structural lumesc-transcendent al acțiunii lui Dumnezeu în lume pentru evoluția speciilor (fig. 7.2)	Tabaczek (2019a, 2022a)
	Capitolul 8	Discuții. Aspecte suplimentare ale evoluției speciei umane din perspectivă teist evolutivă. Model structural pentru explicarea prin cauzalitate mixtă naturală și divină a speciei umane (fig. 8.1)	Tabaczek (2023a)

 

 

Câteva puncte vulnerabile ale proiectului din perspectivă științifică

 

Două aspecte tehnice de detaliu subminează din punct de vedere biologic relevanța teoriei evoluției teiste pentru domeniul programului evoluției biologice: conceptul de specie ales și felul cum sunt folosite noțiunile de cauzalitate de sus în jos și de teleologie/telenomie.

 

Rev. Tabaczek lucrează cu derivate conceptuale din filosofia biologiei și selectează o noțiune esențialistă de specie ignorând datele factuale din biologia și ecologia actuale, unde mecanismele funcționării speciilor pe termen scurt comparativ cu perioadele istorice relevante pentru evoluție sunt destul de bogat descrise. Situația e posibilă pentru că nu lucrează cu literatura primară științifică, iar filosofia ecologiei e mult mai puțin dezvoltată ca cea a teoriei evoluției și nu se raportează la ea limitându-se la literature filosofică explicit relevantă pentru problema evoluției.

 

Noțiunile de cauzalitate de sus în jus și teleologie/teleonomie sunt marginale în literature biologică științifică, fenomenele care stau în spatele acestor noțiuni fiind bogat descries printr-un limbaj functionalist. Din toată literature despre downward causation presentă în Web of Science (241 de publicații, Anexa figura 1) sub 50 sunt în domeniul biologiei, cea mai mare parte fiind în domeniul filosofiei și al istoriei științei. Situația este similar pentru ocurențele termenilor teleologie și teleonomie împreună cu cel de evoluție (Anexa figura 2, 351 publicații în total). Numărul total de publicații din domeniul biologie care include termenii teleologie și teleonomie în rezumat, titlu sau cuvinte cheie este de numai 74 dintr-un total de 3124, marea majoritate fiind din domenii umaniste (Anexa figura 3). În momentul în care însă căutarea se face folosind termeni legați de funcționare, funcționalitate, atunci corpul de literature despre evoluție este de 103762 publicații, cea mai mare parte fiind din domeniul biologiei (Anexa figura 4). Efectuarea căutării pentru termenii folosiți de Rev. Tabaczek (teleologie/teleonomie și cuazalitate de sus în jos) arată că sunt adesea cuplați, dar corpul de literature este restrâns. Ceea ce lipsește în dezvoltarea modelului său este în primul rând o parcurgere a literaturii despre problema funcționării și funcțiilor în contextual proceselor de evoluție biologică.

 

Inspectarea ilustrativă a câtorva publicații ne poate da exemple despre ce anume s-a pierdut prin limitarea la literatura despre cauzalitate de sus în jos și telelogie/teleonomie. Ylikovski (2024) arată de exemplu complementaritatea dintre modul de abordare prin niveluri ierarhice și prin scări ale proceselor la care pot fi observate proprietăți noi. Din punctul de vedere ale metodologiei științifice gândirea prin scări și prin ierarhii de entități sunt complementare, abordare de tip lanț al ființei nemaifiind privilegiată. Abordarea prin procese organizate la foarte multe scări (mult mai multe decât numărul de niveluri ierarhice uzual acceptat) permite o descriere mai realistă, atât în biologie, cât și în științe sociale. Ceea ce interesează din punct de vedere științific este felul în care aceste procese interacționează între ele într-o cauzalitate complexă în care terminologia cu referire la acțiune de jos în sus și de sus în jus nu e relevantă, fiind vorba de cuplaje  între procese de diferite scări (Sadras și Hayman 2025). Terminologia teleonomică și teleologică își păstrează locul ei în literature, dar mult limitat  în raport cu limbajul funcționalist care are în spate metodologii științifice diverse (Dresow și Love 2023, Vane-Wright și Corning 2023) și un declin al folosirii termenului teleonomic, care mai rămâne utilizat doar pentru a contrabalansa riscul interpretării compartamentului teleologic ca având asociată intenționalitate. Procesele de selecție naturală însele care stau în spatele evoluției speciilor pot fi formalizate ca având o complexitate multi-scară și angajând cuplare între procese la foarte multe scări (Iordache 2010), fără ca prin asta să fie respinsă și metodologia complementară rezultată prin modularizarea proceselor complexe în ierarhii de obiecte.

 

Pe lângă aceste două probleme tehnice, mai pot fi subliniate câteva aspecte:

·       Absența referirilor la problemele de măsurare și modelare matematică fenomenelor. Conceptul antic de cauzalitate formală a evoluat într-un spectru foarte divers de abordări de modelare matematică care nu mai au pretenția să surprindă forma fenomenelor reale tocmai datorită complexității ei și diversității metodologiilor și abodărilor care sunt folosite complementar pentru a da seamă de această complexitate.

·       Asumarea unei realități tari a termenilor teoretici din teoriile asociate programului evoluției biologice. Dinamica istorică a teoriilor arată că această presupoziție nu se poate susține. Situația e foarte vizibilă tocmai în domeniul biologiei datorită complexității foarte mari a proceselor cercetate. Există un timp de viață mai scurt sau mai lung al relevanței conceptelor științifice, iar referenții lor nu pot fi considerați ca entități într-un lanț al ființei în sens realist tare, de felul celui din gândirea teologică, chiar dacă structural gândirea de tip ierarhic se păstrează.

·       Asumarea necritică a noțiunii de timp obiectiv folosit în știință ca fiind echivalent cu cel din textele teologice. În știință sunt folosite noțiuni diferite de timp în diferite discipline și domenii, fapt deja documentat de literatura teoretică disponibilă (Bouton și Huneman 2017).

 

Răspunsul la întrebarea din titlul textului

Din cele de mai sus se pot observa câteva scări de complexitate a proceselor implicate în selectarea teoriei evoluției teiste în actuala ei formă în raport cu contribuția la performanța cunoașterii:

·       Scara subdomeniul disciplinar al tomismului ancorat în știință

·       Scara teologiei academice catolice

·       Scara comunităților de filosofi, subdomeniile metafizică și filosofia științei

·       Scara ecosistemelor interdisciplinare știință-filosofie-teologie în spațiul occidental

·       Scara ecosistemului interdisciplinar știință-filosofie-teologie în întreaga lume

 

Este evident că procesele de la aceaste scări nu pot fi modularizate simplu ca o ierarhie de obiecte teleologice și încadrate dintr-un lanț al ființei. Din punct de vedere spațial, deși procesele de selectare sunt distincte și axionează asupra unor părți din teoria evoluției teiste sau asupra întregului proiect, există o suprapunere spațială. Putem distinge funcțional, dar nu putem distinge fizic aceste entități. În forma actuală teoria evoluției teiste nu poate da seamă de propria ei evoluție din alte modele și către alte teorii. Situația e în parte datorată punctelor vulnerabile menționate în subcapitolul anterior. Dacă mai sunt și alte cauze, din domeniul metafizicii și al teologie, e o chestiune care nu face obiectul acestui text.

 

Sugestii cu privire la strategia de receptare optimă în cultura română

 

Obiectivul unei strategii de receptare ar putea fi încurajarea folosului asociat teoriei teiste:

·       La scara subdomeniului tomismului ancorat în știință dezvoltarea acestei direcții de cercetare și în România nu poate fi decât benefică, încurajând comunicarea și cooperarea interdisciplinară.

·       La scara comunității de teologi catolici încercările de compatibilizare a teologiei cu teoria evoluției și știința în general nu pot fi decât binevenite, ca reducătoare de tensiuni, chiar dacă pe fondul abordării modelul actual nu este acceptabil din perspectivă științifică.

·       La scara comunităților preocupate de metafizică și filosofia științei teoria este un mare câștig, nivelul tehnic fiind foarte înalt și necesitând mobilizarea serioasă de cunoștințe și efort pentru a se putea înțelege despre ce este vorba. Contribuția este echivalentul unei mari lucrări de infrastructură, o autostradă, care odată existentă deschide o mulțime de oportunități pentru alte proiecte de alte feluri.

·       La scara ecosistemelor academice mari, care implică și oameni de știință și filosofi și teologi receptarea trebuie să accentueze problemele, dar și oportunitățile relației teoriei cu știința. Cum o singură persoană, un singur autor, nu poate acoperi toate modulele teoriei la standarde și mai performante (modulul cel mai vulnerabil în forma actuală fiind cel de cuplare la biologie), se impune dezvoltarea de proiecte interdisciplinare în loc de proiecte pentru o singură persoană, dacă se dorește avansarea în rezolvarea problemei evoluției teiste.

·       În fine, având în vedere că România este o zonă în care lumile catolică și ortodoxă se întrepătrund, receptarea teoriei trebuie gândită și în contextul efectelor sociale și culturale în zone cu o teologie parțial diferită de cea catolică și cu mentalități asociate comunităților creștine ortodoxe, suplimentate cu situația post-comunistă. În spațiul ortodox există deja o critică a raționalismului occidental derivat din teologia catolică receptată favorabil în spațiul occidental (Louth 2009, Andreopoulos și Harper 2018) și care dacă este filtrată de accentele etnocentrice (Shymanovych 2022) poate contribui la crearea de punți inteconfesionale în care contribuții de felul celei a Rev. Tabaczek să aibă un rol de liant, nu de inducere a unor noi tensiuni. Am inclus în tabelul 2 câteva elemente în acest sens.

 

Tabelul 2 Schița unei comparații între lumea catolică și cea ortodoxă în chestiune atitudinii față descriere analitică, rațională a lui Dumnezeu (de felul celei folosite de Rev. Tabaczek) și posibilități pentru dezvoltarea cooperării ecumenice din această perspectivă.

		În lumea catolică	În lumea ortodoxă
Atitudinea față de posibilitatea de a descrie rațional pe Dumnezeu, creația și relațiile dintre ele cu mintea umană	Consecințe pozitive	Dezvoltarea intensivă a științei moderne și sfilosofiei, a abordării teologice catafatice	Păstrarea memoriei viețuirii creștine autentice, a complementarității între abordările catafatică și apofatică
	Consecințe negative	Evoluția mentalităților spre un model de om materialist, relativism, emergența unor religii seculare	Devalorizarea științei, filosofiei, vieții intelectuale în general. Probleme de guvernare în absența folosirii optime resurselor raționalității. Exces de interes pentru experiențe mistice, vulgarizarea lor și predominarea unor atitudini misticiste, regresie precreștină.
		Măsuri ecleziale pentru convergență și cooperare
Acțiuni preliminare pentru dezvoltarea cooperării ecumenice		Contextualizarea autorității textelor raționaliste teologice vechi pentru a permite evoluția rațională a cunoașterii teologice discursive	Controlul comunicării publice a experiențelor mistice pentru a evita derapajele misticiste la scară socială mare și erodarea prestigiului cunoașterii mistice.   Comunicare în spațiul de limbă engleză a diferenței între mistică și misticism.
		Înțelegerea realistă a universului științelor folosind folosind întreaga liteartură primară și tot spectrul de abordări din filosofia științei
		Decuplarea de proiectele politice raționaliste	Decuplarea de proiectele politice misticiste

 

 

Bibliografie

 

Publicații ale Rev. Tabaczek

 

Tabaczek M., 2013a, The Metaphysics of Downward Causation: Rediscovering The Formal Cause, Zygon, 48, 380-404

Tabaczek M., 2013b, Hegel and Whitehead: In Search of Sources of the Contemporary Versions of Panentheism in the Science/Theology Dialogue, Theology and Science, 11, 143-161

Tabaczek M., 2014, An Aristotelian Account of Evolution and the Contemporary Philosophy of Biology, in The 1st Virtual International Conference on the Dialogue between Science and Theology. Dialogo Conf 2014: Cosmology, Life & Anthropology, ed. Cosmin Tudor Ciocan and Anton Lieskovský (Zilina: Publishing Institution of the University of Zilina, 2014), 57–69

Tabaczek M., 2015, Thomistic Response to the Theory of Evolution: Aquinas on Natural Selection and the Perfection of the Universe, Theology and Science 13, 325–44

Tabaczek M., 2016, Emergence and Downward Causation Reconsidered in Terms of the Aristotelian-Thomistic View of Causation and Divine Action, Scientia et Fides, 4, 115-149

Tabaczek M., 2019a, What Do God and Creatures Really Do in an Evolutionary Change? Causal Analysis of Biological Transformism from Thomistic Perspective, American Catholic Philosophical Quarterly, 93, 445-482

Tabaczek M., 2019b, Emergence: Towards A New Metaphysics and Philosophy of Science, University of Notre Dame Press, https://www.jstor.org/stable/jj.21995659

Tabaczek M., 2020a, The Role of Causality in Scientific Models of Explanation in the Context of the Retrieval of the Classical Concept of Divine Action, Scientia et Fides, 8, 43-45

Tabaczek M., 2020b, The Metaphysics of Evolution: From Aquinas’s Interpretation of Augustine’s Concept of Rationes Seminales to the Contemporary Thomistic Account of Species Transformism, Nova et Vetera, 18, 945-972

Tabaczek M., 2021, Divine Action and Emergence: An Alternative to Panentheism, University of Notre Dame Press, https://www.jstor.org/stable/j.ctv19m63px

Tabaczek M, 2022a, Does God Create Through Evolution? A Thomistic Perspective, Theology and Science, 20, 46-68

Tabaczek M., 2022b, Teleology in Natural Theology and Theology of Nature: Classical Theism, Science-Oriented Panentheism, and Process Theism, Nova et Vetera, 20, 1179-1206

Tabaczek M., 2023a, Contemporary Version of the Monogenetic Model of Anthropogenesis – Some Critical Remarks from the Thomistic Perspective, Religions, 14, 528

Tabaczek M., 2023b, Aristotelian-Thomistic Contribution to the Contemporary Studies on Biological Life and its Origin, Religions, 14, 214

Tabaczek M., 2023c, Essentialist and Hylomorphic Notion of Species and Species Transformation,” in A Catholic View on Evolution: New Perspectives in Thomistic Philosophy and Theology, ed. by Nicanor Austriaco (Washington, DC: Catholic University of America Press.

Tabaczek M., 2024a, Theistic Evolution. A Contemporary Aristotelian-Thomistic Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, UK.

Tabaczek M., 2025, Anthropogenesis, the Original State of Human Nature, and the Classical Model of Original Sin: The Challenge from Natural Science, Religions, 16, 598

 

Răspunsuri la critici (altele decât răspunsurile din capitole în cărți)

 

Tabaczek M., 2024b, Evolution and Creation – A response to Michael Chaberek’s Critiques of Theistic Evolution, Nova et Vetera, 22, 255-284

 

Recenzii ale cărților sale, articole de sinteză care le menționează

 

Simpson W., 2021, Review of “Emergence: Towards a New Metaphysics and Philosophy of Science” by M. Tabaczek, The Thomist: A Speculative Quarterly Review, 85, 159-163 [expertise in philosophy of science]

Lazzari E., 2024, Review of “Emergence: Towards a New Metaphysics and Philosophy of Science” by M. Tabaczek, Nova et vetera, 1049-1053 [expertise in theology]

Kopf S. M., 2024a, Science-engaged Thomism, Religions, 15, 521

Kopf S. M., 2024b, Review of “Theistic Evolution: A Contemporary Aristotelian-Thomistic Perspective” by M. Tabaczek, Theology and Science, 22, 432-438 [expertise in theology]

Murray S., 2021, , Review of “Emergence: Towards a New Metaphysics and Philosophy of Science” by M. Tabaczek, The Review of Metaphysics, 74, 417-419 [expertise in philosophy of mind]

 

Exemple de publicații despre cauzalitate de sus în jos (downward causation) și teleologie/teleonimie care oferă perspective diferite

 

Dresow M., Love A. C., 2023, Teleonomy: Revisiting a Proposed Conceptual Replacement for Teleology, Biological Theory, 18, 101-113

Bouton C., Huneman P., 2017. Time of Nature and the Nature of Time. Heidelberg: Springer.

Iordache V., 2010, Reconstrucția obiectelor productive din "Originea Speciilor", in Mircea Flonta, Laurentiu Staicu, Virgil Iordache (eds.), 2010, Darwin și gândirea evoluționistă, Ed. Pelican, Giurgiu, 75-108

Sadras V. O., Hayman P. T., 2025, The causal arrows from genotype, environment, and management to plant phenotype are double headed, Journal of Experimental Botany, 76, 917-930

Vane-Wright R., Corning P. A., 2023, Teleonomy in living systems: an overview, Biological Journal of the Linnean Society 139, 341-356

Ylikovski P., 2024, Getting lost with levels: the socioecological micro-macro problem, Synthese, 2024, 175

 

Articole folosit în partea de discuții cu privire la relația cu spațiul ortodox

 

Andreopoulos A., Harper D. (Eds.), 2018, Christos Yannaras: Philosophy, Theology, Culture, Routledge, London.

Louth A., 2009, Some recent works by Christos Yannaras in English Translation, Modern Theology 25, 329-340

Shymanovych A. [UOC-MP], 2022, Christos Yannaras’s View on the History of Western Theology from St. Augustine to Nietzsche, Theological Reflections: Eastern European Journal of Theology, 253225

 

Anexă Structura pe domenii a literaturii rezultate din cături în Web of Science în diferite variante.

 

Anexa Figura 1 Distribuția pe domenii Web of Science a literaturii care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie expresia “downward causation” (261 publicații la 25 mai 2025).

 

 Anexa Figura 2 Distribuția pe domenii Web of Science a literature care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie (teleology AND evolution) OR (teleonomy AND evolution) (351 publicații).

 

Anexa Figura 3 Distribuția pe domenii Web of Science a literature care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie termenii teleology OR teleonomy (3124 publicații)

 

Anexa Figura 4 Distribuția pe domenii Web of Science a literaturii care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie termenii (function AND "biological evolution") OR (functional AND "biological evolution") (function AND evolutionary) OR (functional AND evolutionary) (103762 publicații).

 

Anexa Figura 5 Distribuția pe domenii Web of Science a literaturii care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie termenii (function AND teleology) OR (functional AND teleonomy) OR (functional AND teleology) OR (functional AND teleonomy) (401 publicații).

 

Anexa Figura 6 Distribuția pe domenii Web of Science a literaturii care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie termenii (function AND “downward causation”) OR TS=(functional AND “downward causation”) OR TS=(functional AND “downward causation”) OR TS=(functional AND “downward causation”) (36 publicații).