Poate teoria evoluției teiste a Rev. Tabaczek să dea seamă de propria ei selecție la multiple scări de complexitate socială?

Pentru ca o teorie universală a evoluției, cum este evoluția teistă a Rev. Tabaczek, să fie adevărată e necesar ca ea să poată fi aplicată și ei însăși ca proiect de cunoaștere în universul la care se referă. Pentru a formula un răspuns la întrebarea din titlu avem nevoie să cunoaștem care sunt trăsăturile proiectului Rev. Tabaczek și care sunt mediile socio-culturale în care între proiectul, sau părți decisive din ele, suferă un proces de selecție. Fiind vorba de un proiect în plină desfășurare nu se poate caracteriza întreg fenomenul, dar se pot schița coordonatele lui principale.

 

În prima parte voi descrie pe scurt istoricul proiectului, în partea a doua structura lucrării Tabaczek (2024) în care prezintă rezultatul, în partea a treia voi arăta punctele vulnerabile ale proiectului din perspectiva biologiei, în partea a patra voi da un răspuns întrebării din titlu, iar în ultima parte o să fac câteva sugestii cu privire la strategia de receptare optimă în cultura română.

 

Din punct de vedere practic obiectivul textului este catalizarea unei receptări optime a operei Rev. Tabaczek în cultura română la cel puțin trei scări de complexitate socială: teologic academic, filosofic și civilizațional creștin.

 

Prezentare generală a contribuțiilor Rev. Tabaczek

 

Programul de cercetare și proiectul despre evoluția teistă a Rev. Tabaczek se încadrează în subdomeniul disciplinar al tomismului ancorat în ștință (eng. science engaged thomism) (Kopf 2024a, articol de sinteză în care se descrie subdomeniul). Autoarea menționată caracterizează contribuțiile Rev. Tabaczek astfel (citare cu referințe modificate ca să corespundă listei bibliografice a acestui text).:

 

„Mariusz Tabaczek […] worked on the phenomenon of emergence in philosophy of science and metaphysics (Tabaczek 2019b), subsequently applying it to the question of panentheism and divine action (Tabaczek 2021), and has since worked extensively on various topics related to biological evolution. This research culminated in his recent book Theistic Evolution: A Contemporary Aristotelian-Thomistic Perspective (Tabaczek 2024a), in which he argues not only for the compatibility of Thomistic philosophy and theology and the modern synthesis as well as the extended evolutionary synthesis, but also that the former renders the latter metaphysically intelligible. [...]  he addresses various entangled questions in the course of the argument, including how species in a metaphysics of evolutionary transformations map onto various species concepts in contemporary biology [...] or whether or not the theological doctrine of original sin entails the scientific theory of monogenism”

 

În ecosistemul de cercetare al tomismului angajat în știință competența biologică pare a fi asigurată de Nicanor Austriaco (asociat unei universități catolice private de cercetare din Filipine). În ecosistemul românesc al teologie academice Rev. Tabaczek are o contribuție într-un volum editat de teologul ortodox Cosmin Tudor Ciocan (asociat Universității din Ovidius).

 

O parcurgere a publicațiilor disponibile pe pagina de GS a Rev. Tabaczez (Tabaczek 2013a – Tabaczek 2025 în lista bibliografică) arată un program de cercetare care folosește creativ instrumentarul metodologic al teologiei tomiste, al metafizii analitice și al filosofiei biologiei, cu unele sistematizări de fapte din domeniul biologiei (de exemple despre proprietăți emergente), dar fără o analiză a literaturii primare și secundare din domeniul biologiei (ceea ce reflectă limitele competențelor autorului, specializat în teologie și filosofie).

 

Programul său de cercetare vizează dezvoltarea de module filosofice (mini-teorii) care să asigure coerentizarea unor texte catolice cu structură care nu poate fi modificată (teologia thomistă, enciclice papale și alte documente derivate din ele) cu ceea ce este perceput ca fiind conținutul cunoașterii științifice din biologiei în domeniul evoluției. Se poate observa un efort de ancorare și contextualizare a opțiunilor ontologice/metafizice în literatura filosofică mai largă (Hegel, Whitehead, Bunge – Taabczek 2013b, Tabaczek 2020a) și un efort la fel de important de dialog cu filosofia biologiei.

 

Din punct de vedere al modului de derulare a programului său de cercetare Rev. Tabackez urmează abordarea din domeniul umanist, în care teme comunicate la nivel de articole în volume ale unor conferințe sunt reluate și dezvoltate în articole în reviste de specialitate, iar din când în când contribuțiile anterioare sunt sistematizate împreună cu unele texte noi și comunicate sub formă de cărți.

 

Receptarea critică a unor idei și argumente din articole duce conform tradiției din comunitatea filosofiei analitice la răspunsuri la critici expuse fie în articole (Tabaczek 2024b), fie în capitole finale din cărțile de sinteză a propriilor publicații.

 

Dată fiind structura complexă a produselor Rev. Tabaczek vor exista receptări în multiple comunități academice: în interiorul subdomeniului tomismului ancorat în știință (ex. Kopf 2024b, în general pozitive), în interiorul teologiei catolice (uneori pozitive – Lazzari 2024, alteori negative, în special din partea celor care nu sunt de acord că se poate compatibiliza thomismul cu evoluția biologică) și în interiorul comunității filosofice preocupate de filosofia științei și metafizică (mai puțin pozitive, cel puțin ce există până acum – Murray 2021, Simpson 2021).

 

Structura cărții despre evoluția teistă (Tabaczek 2024a)

 

Structura cărții este prezentată în tabelul 1. Contribuțiile din prima parte sunt de interes filosofic și al filosofiei biologiei, iar în partea a doua sunt contribuțiile teologice. Din perspectiva teologiei ce propune Rev. Tabaczek este ca evoluția biologică să nu fie o parte din doctrina creației, ci o parte din doctrina proniei divine (providenței, guvernării creației, Kopf 2024b – recenzie a lucrării din perspectivă teologică).

 

Teoria are nevoie de câțiva termeni: proprietate emergentă, cauzalitate de sus în jos (downward causationi), ambii asociați unei înțelegeri a organizării lumii de tip lanț al ființei (obiecte oragnizate de la simplu la complex cu proprietăție noi la fiecare nivel de organizare și o cauzalitate constrângătoare de la nivelul mai complex, mai sus în lanțul ființei, asupra celor mai de jos în lanțul ființei). Mai este necesar și un tip de entități teleologice/telonomice, orientate spre scop.

 

Speciile biologice sunt interpretate ca fiind un subtip al acestor entități teleologice undeva pe lanțul ființei și este propus un mecanism metafizic prin care pot să apară specii noi ca obiecte în sens esențialist printr-o combinație de cauze materiale și divine făcând apel la noțiunile de materie și formă aristotelice prelucrate în teologia tomistă și intepretate conform unui modul din teoria evoluției teiste dezvoltate de autor.

 

Tabelul 1 Structura lucrării și publicații anterioare folosite în lucrate (circa 27% din text).

			Publicații anterioare folosite direct în carte
Descrierea modelului	Capitolul 1	Descrierea modulului 1 de cuplare directă cu aparatul conceptual aristotelico-tomist	Tabaczek (2014), Tabaczek (2015)
	Capitolul 2	Selectarea unui concept de specie din filosofia actuală a biologiei compatibil cu modulul 1	Tabaczek (2023c)
	Capitolul 3	Descrierea abordării modulului 2 de cuplare a metafizicii aristotelico-tomiste cu evoluția speciilor în sensul selectat folosind conceptul de teleologie
	Capitolul 4	Descrierea submodului 2.1 rationes seminales	Tabaczek (2020b)
Răspunsuri la contraargumente, contextualizare, aspecte suplimentare.	Capitolul 5	Discuții. Încercare de evitare a potențialului contraargument cu privire la anacronismul abordării prin nuanțarea relevanței rezultatului din perspectiva teologiei tomiste. Dezbateri interne în teologia academică despre posibilitatea cuplării programului teoretic al evoluției la teologia tomistă. Sistematizarea categoriilor folosite în abordare metafizică a autorului  și a relațiilor dintre ele (tabelul 5.2)	Tabaczek (2022a)
	Capitolul 6	Discuții. Compararea modelului propus de autor cu alte modele de compatabilizare a teologiei catolice cu teoria evoluției. Delimitarea modelului din "teistic evolutionism" de cel din abordare "evolutionary creationism". Istoria ideilor în domeniu.	Tabaczek (2022a)
	Capitolul 7	Discuții. Considerații asupra complexității cauzale a proceselor evolutive din perspectivă hibridă teologico-naturală. Model structural lumesc-transcendent al acțiunii lui Dumnezeu în lume pentru evoluția speciilor (fig. 7.2)	Tabaczek (2019a, 2022a)
	Capitolul 8	Discuții. Aspecte suplimentare ale evoluției speciei umane din perspectivă teist evolutivă. Model structural pentru explicarea prin cauzalitate mixtă naturală și divină a speciei umane (fig. 8.1)	Tabaczek (2023a)

 

 

Câteva puncte vulnerabile ale proiectului din perspectivă științifică

 

Două aspecte tehnice de detaliu subminează din punct de vedere biologic relevanța teoriei evoluției teiste pentru domeniul programului evoluției biologice: conceptul de specie ales și felul cum sunt folosite noțiunile de cauzalitate de sus în jos și de teleologie/telenomie.

 

Rev. Tabaczek lucrează cu derivate conceptuale din filosofia biologiei și selectează o noțiune esențialistă de specie ignorând datele factuale din biologia și ecologia actuale, unde mecanismele funcționării speciilor pe termen scurt comparativ cu perioadele istorice relevante pentru evoluție sunt destul de bogat descrise. Situația e posibilă pentru că nu lucrează cu literatura primară științifică, iar filosofia ecologiei e mult mai puțin dezvoltată ca cea a teoriei evoluției și nu se raportează la ea limitându-se la literature filosofică explicit relevantă pentru problema evoluției.

 

Noțiunile de cauzalitate de sus în jus și teleologie/teleonomie sunt marginale în literature biologică științifică, fenomenele care stau în spatele acestor noțiuni fiind bogat descries printr-un limbaj functionalist. Din toată literature despre downward causation presentă în Web of Science (241 de publicații, Anexa figura 1) sub 50 sunt în domeniul biologiei, cea mai mare parte fiind în domeniul filosofiei și al istoriei științei. Situația este similar pentru ocurențele termenilor teleologie și teleonomie împreună cu cel de evoluție (Anexa figura 2, 351 publicații în total). Numărul total de publicații din domeniul biologie care include termenii teleologie și teleonomie în rezumat, titlu sau cuvinte cheie este de numai 74 dintr-un total de 3124, marea majoritate fiind din domenii umaniste (Anexa figura 3). În momentul în care însă căutarea se face folosind termeni legați de funcționare, funcționalitate, atunci corpul de literature despre evoluție este de 103762 publicații, cea mai mare parte fiind din domeniul biologiei (Anexa figura 4). Efectuarea căutării pentru termenii folosiți de Rev. Tabaczek (teleologie/teleonomie și cuazalitate de sus în jos) arată că sunt adesea cuplați, dar corpul de literature este restrâns. Ceea ce lipsește în dezvoltarea modelului său este în primul rând o parcurgere a literaturii despre problema funcționării și funcțiilor în contextual proceselor de evoluție biologică.

 

Inspectarea ilustrativă a câtorva publicații ne poate da exemple despre ce anume s-a pierdut prin limitarea la literatura despre cauzalitate de sus în jos și telelogie/teleonomie. Ylikovski (2024) arată de exemplu complementaritatea dintre modul de abordare prin niveluri ierarhice și prin scări ale proceselor la care pot fi observate proprietăți noi. Din punctul de vedere ale metodologiei științifice gândirea prin scări și prin ierarhii de entități sunt complementare, abordare de tip lanț al ființei nemaifiind privilegiată. Abordarea prin procese organizate la foarte multe scări (mult mai multe decât numărul de niveluri ierarhice uzual acceptat) permite o descriere mai realistă, atât în biologie, cât și în științe sociale. Ceea ce interesează din punct de vedere științific este felul în care aceste procese interacționează între ele într-o cauzalitate complexă în care terminologia cu referire la acțiune de jos în sus și de sus în jus nu e relevantă, fiind vorba de cuplaje  între procese de diferite scări (Sadras și Hayman 2025). Terminologia teleonomică și teleologică își păstrează locul ei în literature, dar mult limitat  în raport cu limbajul funcționalist care are în spate metodologii științifice diverse (Dresow și Love 2023, Vane-Wright și Corning 2023) și un declin al folosirii termenului teleonomic, care mai rămâne utilizat doar pentru a contrabalansa riscul interpretării compartamentului teleologic ca având asociată intenționalitate. Procesele de selecție naturală însele care stau în spatele evoluției speciilor pot fi formalizate ca având o complexitate multi-scară și angajând cuplare între procese la foarte multe scări (Iordache 2010), fără ca prin asta să fie respinsă și metodologia complementară rezultată prin modularizarea proceselor complexe în ierarhii de obiecte.

 

Pe lângă aceste două probleme tehnice, mai pot fi subliniate câteva aspecte:

·       Absența referirilor la problemele de măsurare și modelare matematică fenomenelor. Conceptul antic de cauzalitate formală a evoluat într-un spectru foarte divers de abordări de modelare matematică care nu mai au pretenția să surprindă forma fenomenelor reale tocmai datorită complexității ei și diversității metodologiilor și abodărilor care sunt folosite complementar pentru a da seamă de această complexitate.

·       Asumarea unei realități tari a termenilor teoretici din teoriile asociate programului evoluției biologice. Dinamica istorică a teoriilor arată că această presupoziție nu se poate susține. Situația e foarte vizibilă tocmai în domeniul biologiei datorită complexității foarte mari a proceselor cercetate. Există un timp de viață mai scurt sau mai lung al relevanței conceptelor științifice, iar referenții lor nu pot fi considerați ca entități într-un lanț al ființei în sens realist tare, de felul celui din gândirea teologică, chiar dacă structural gândirea de tip ierarhic se păstrează.

·       Asumarea necritică a noțiunii de timp obiectiv folosit în știință ca fiind echivalent cu cel din textele teologice. În știință sunt folosite noțiuni diferite de timp în diferite discipline și domenii, fapt deja documentat de literatura teoretică disponibilă (Bouton și Huneman 2017).

 

Răspunsul la întrebarea din titlul textului

Din cele de mai sus se pot observa câteva scări de complexitate a proceselor implicate în selectarea teoriei evoluției teiste în actuala ei formă în raport cu contribuția la performanța cunoașterii:

·       Scara subdomeniul disciplinar al tomismului ancorat în știință

·       Scara teologiei academice catolice

·       Scara comunităților de filosofi, subdomeniile metafizică și filosofia științei

·       Scara ecosistemelor interdisciplinare știință-filosofie-teologie în spațiul occidental

·       Scara ecosistemului interdisciplinar știință-filosofie-teologie în întreaga lume

 

Este evident că procesele de la aceaste scări nu pot fi modularizate simplu ca o ierarhie de obiecte teleologice și încadrate dintr-un lanț al ființei. Din punct de vedere spațial, deși procesele de selectare sunt distincte și axionează asupra unor părți din teoria evoluției teiste sau asupra întregului proiect, există o suprapunere spațială. Putem distinge funcțional, dar nu putem distinge fizic aceste entități. În forma actuală teoria evoluției teiste nu poate da seamă de propria ei evoluție din alte modele și către alte teorii. Situația e în parte datorată punctelor vulnerabile menționate în subcapitolul anterior. Dacă mai sunt și alte cauze, din domeniul metafizicii și al teologie, e o chestiune care nu face obiectul acestui text.

 

Sugestii cu privire la strategia de receptare optimă în cultura română

 

Obiectivul unei strategii de receptare ar putea fi încurajarea folosului asociat teoriei teiste:

·       La scara subdomeniului tomismului ancorat în știință dezvoltarea acestei direcții de cercetare și în România nu poate fi decât benefică, încurajând comunicarea și cooperarea interdisciplinară.

·       La scara comunității de teologi catolici încercările de compatibilizare a teologiei cu teoria evoluției și știința în general nu pot fi decât binevenite, ca reducătoare de tensiuni, chiar dacă pe fondul abordării modelul actual nu este acceptabil din perspectivă științifică.

·       La scara comunităților preocupate de metafizică și filosofia științei teoria este un mare câștig, nivelul tehnic fiind foarte înalt și necesitând mobilizarea serioasă de cunoștințe și efort pentru a se putea înțelege despre ce este vorba. Contribuția este echivalentul unei mari lucrări de infrastructură, o autostradă, care odată existentă deschide o mulțime de oportunități pentru alte proiecte de alte feluri.

·       La scara ecosistemelor academice mari, care implică și oameni de știință și filosofi și teologi receptarea trebuie să accentueze problemele, dar și oportunitățile relației teoriei cu știința. Cum o singură persoană, un singur autor, nu poate acoperi toate modulele teoriei la standarde și mai performante (modulul cel mai vulnerabil în forma actuală fiind cel de cuplare la biologie), se impune dezvoltarea de proiecte interdisciplinare în loc de proiecte pentru o singură persoană, dacă se dorește avansarea în rezolvarea problemei evoluției teiste.

·       În fine, având în vedere că România este o zonă în care lumile catolică și ortodoxă se întrepătrund, receptarea teoriei trebuie gândită și în contextul efectelor sociale și culturale în zone cu o teologie parțial diferită de cea catolică și cu mentalități asociate comunităților creștine ortodoxe, suplimentate cu situația post-comunistă. În spațiul ortodox există deja o critică a raționalismului occidental derivat din teologia catolică receptată favorabil în spațiul occidental (Louth 2009, Andreopoulos și Harper 2018) și care dacă este filtrată de accentele etnocentrice (Shymanovych 2022) poate contribui la crearea de punți inteconfesionale în care contribuții de felul celei a Rev. Tabaczek să aibă un rol de liant, nu de inducere a unor noi tensiuni. Am inclus în tabelul 2 câteva elemente în acest sens.

 

Tabelul 2 Schița unei comparații între lumea catolică și cea ortodoxă în chestiune atitudinii față descriere analitică, rațională a lui Dumnezeu (de felul celei folosite de Rev. Tabaczek) și posibilități pentru dezvoltarea cooperării ecumenice din această perspectivă.

		În lumea catolică	În lumea ortodoxă
Atitudinea față de posibilitatea de a descrie rațional pe Dumnezeu, creația și relațiile dintre ele cu mintea umană	Consecințe pozitive	Dezvoltarea intensivă a științei moderne și sfilosofiei, a abordării teologice catafatice	Păstrarea memoriei viețuirii creștine autentice, a complementarității între abordările catafatică și apofatică
	Consecințe negative	Evoluția mentalităților spre un model de om materialist, relativism, emergența unor religii seculare	Devalorizarea științei, filosofiei, vieții intelectuale în general. Probleme de guvernare în absența folosirii optime resurselor raționalității. Exces de interes pentru experiențe mistice, vulgarizarea lor și predominarea unor atitudini misticiste, regresie precreștină.
		Măsuri ecleziale pentru convergență și cooperare
Acțiuni preliminare pentru dezvoltarea cooperării ecumenice		Contextualizarea autorității textelor raționaliste teologice vechi pentru a permite evoluția rațională a cunoașterii teologice discursive	Controlul comunicării publice a experiențelor mistice pentru a evita derapajele misticiste la scară socială mare și erodarea prestigiului cunoașterii mistice.   Comunicare în spațiul de limbă engleză a diferenței între mistică și misticism.
		Înțelegerea realistă a universului științelor folosind folosind întreaga liteartură primară și tot spectrul de abordări din filosofia științei
		Decuplarea de proiectele politice raționaliste	Decuplarea de proiectele politice misticiste

 

 

Bibliografie

 

Publicații ale Rev. Tabaczek

 

Tabaczek M., 2013a, The Metaphysics of Downward Causation: Rediscovering The Formal Cause, Zygon, 48, 380-404

Tabaczek M., 2013b, Hegel and Whitehead: In Search of Sources of the Contemporary Versions of Panentheism in the Science/Theology Dialogue, Theology and Science, 11, 143-161

Tabaczek M., 2014, An Aristotelian Account of Evolution and the Contemporary Philosophy of Biology, in The 1st Virtual International Conference on the Dialogue between Science and Theology. Dialogo Conf 2014: Cosmology, Life & Anthropology, ed. Cosmin Tudor Ciocan and Anton Lieskovský (Zilina: Publishing Institution of the University of Zilina, 2014), 57–69

Tabaczek M., 2015, Thomistic Response to the Theory of Evolution: Aquinas on Natural Selection and the Perfection of the Universe, Theology and Science 13, 325–44

Tabaczek M., 2016, Emergence and Downward Causation Reconsidered in Terms of the Aristotelian-Thomistic View of Causation and Divine Action, Scientia et Fides, 4, 115-149

Tabaczek M., 2019a, What Do God and Creatures Really Do in an Evolutionary Change? Causal Analysis of Biological Transformism from Thomistic Perspective, American Catholic Philosophical Quarterly, 93, 445-482

Tabaczek M., 2019b, Emergence: Towards A New Metaphysics and Philosophy of Science, University of Notre Dame Press, https://www.jstor.org/stable/jj.21995659

Tabaczek M., 2020a, The Role of Causality in Scientific Models of Explanation in the Context of the Retrieval of the Classical Concept of Divine Action, Scientia et Fides, 8, 43-45

Tabaczek M., 2020b, The Metaphysics of Evolution: From Aquinas’s Interpretation of Augustine’s Concept of Rationes Seminales to the Contemporary Thomistic Account of Species Transformism, Nova et Vetera, 18, 945-972

Tabaczek M., 2021, Divine Action and Emergence: An Alternative to Panentheism, University of Notre Dame Press, https://www.jstor.org/stable/j.ctv19m63px

Tabaczek M, 2022a, Does God Create Through Evolution? A Thomistic Perspective, Theology and Science, 20, 46-68

Tabaczek M., 2022b, Teleology in Natural Theology and Theology of Nature: Classical Theism, Science-Oriented Panentheism, and Process Theism, Nova et Vetera, 20, 1179-1206

Tabaczek M., 2023a, Contemporary Version of the Monogenetic Model of Anthropogenesis – Some Critical Remarks from the Thomistic Perspective, Religions, 14, 528

Tabaczek M., 2023b, Aristotelian-Thomistic Contribution to the Contemporary Studies on Biological Life and its Origin, Religions, 14, 214

Tabaczek M., 2023c, Essentialist and Hylomorphic Notion of Species and Species Transformation,” in A Catholic View on Evolution: New Perspectives in Thomistic Philosophy and Theology, ed. by Nicanor Austriaco (Washington, DC: Catholic University of America Press.

Tabaczek M., 2024a, Theistic Evolution. A Contemporary Aristotelian-Thomistic Perspective, Cambridge University Press, Cambridge, UK.

Tabaczek M., 2025, Anthropogenesis, the Original State of Human Nature, and the Classical Model of Original Sin: The Challenge from Natural Science, Religions, 16, 598

 

Răspunsuri la critici (altele decât răspunsurile din capitole în cărți)

 

Tabaczek M., 2024b, Evolution and Creation – A response to Michael Chaberek’s Critiques of Theistic Evolution, Nova et Vetera, 22, 255-284

 

Recenzii ale cărților sale, articole de sinteză care le menționează

 

Simpson W., 2021, Review of “Emergence: Towards a New Metaphysics and Philosophy of Science” by M. Tabaczek, The Thomist: A Speculative Quarterly Review, 85, 159-163 [expertise in philosophy of science]

Lazzari E., 2024, Review of “Emergence: Towards a New Metaphysics and Philosophy of Science” by M. Tabaczek, Nova et vetera, 1049-1053 [expertise in theology]

Kopf S. M., 2024a, Science-engaged Thomism, Religions, 15, 521

Kopf S. M., 2024b, Review of “Theistic Evolution: A Contemporary Aristotelian-Thomistic Perspective” by M. Tabaczek, Theology and Science, 22, 432-438 [expertise in theology]

Murray S., 2021, , Review of “Emergence: Towards a New Metaphysics and Philosophy of Science” by M. Tabaczek, The Review of Metaphysics, 74, 417-419 [expertise in philosophy of mind]

 

Exemple de publicații despre cauzalitate de sus în jos (downward causation) și teleologie/teleonimie care oferă perspective diferite

 

Dresow M., Love A. C., 2023, Teleonomy: Revisiting a Proposed Conceptual Replacement for Teleology, Biological Theory, 18, 101-113

Bouton C., Huneman P., 2017. Time of Nature and the Nature of Time. Heidelberg: Springer.

Iordache V., 2010, Reconstrucția obiectelor productive din "Originea Speciilor", in Mircea Flonta, Laurentiu Staicu, Virgil Iordache (eds.), 2010, Darwin și gândirea evoluționistă, Ed. Pelican, Giurgiu, 75-108

Sadras V. O., Hayman P. T., 2025, The causal arrows from genotype, environment, and management to plant phenotype are double headed, Journal of Experimental Botany, 76, 917-930

Vane-Wright R., Corning P. A., 2023, Teleonomy in living systems: an overview, Biological Journal of the Linnean Society 139, 341-356

Ylikovski P., 2024, Getting lost with levels: the socioecological micro-macro problem, Synthese, 2024, 175

 

Articole folosit în partea de discuții cu privire la relația cu spațiul ortodox

 

Andreopoulos A., Harper D. (Eds.), 2018, Christos Yannaras: Philosophy, Theology, Culture, Routledge, London.

Louth A., 2009, Some recent works by Christos Yannaras in English Translation, Modern Theology 25, 329-340

Shymanovych A. [UOC-MP], 2022, Christos Yannaras’s View on the History of Western Theology from St. Augustine to Nietzsche, Theological Reflections: Eastern European Journal of Theology, 253225

 

Anexă Structura pe domenii a literaturii rezultate din cături în Web of Science în diferite variante.

 

Anexa Figura 1 Distribuția pe domenii Web of Science a literaturii care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie expresia “downward causation” (261 publicații la 25 mai 2025).

 

 Anexa Figura 2 Distribuția pe domenii Web of Science a literature care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie (teleology AND evolution) OR (teleonomy AND evolution) (351 publicații).

 

Anexa Figura 3 Distribuția pe domenii Web of Science a literature care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie termenii teleology OR teleonomy (3124 publicații)

 

Anexa Figura 4 Distribuția pe domenii Web of Science a literaturii care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie termenii (function AND "biological evolution") OR (functional AND "biological evolution") (function AND evolutionary) OR (functional AND evolutionary) (103762 publicații).

 

Anexa Figura 5 Distribuția pe domenii Web of Science a literaturii care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie termenii (function AND teleology) OR (functional AND teleonomy) OR (functional AND teleology) OR (functional AND teleonomy) (401 publicații).

 

Anexa Figura 6 Distribuția pe domenii Web of Science a literaturii care include în titlu, rezumat sau cuvintele cheie termenii (function AND “downward causation”) OR TS=(functional AND “downward causation”) OR TS=(functional AND “downward causation”) OR TS=(functional AND “downward causation”) (36 publicații).