Despre cercetarea fundamentală în domeniul ecologiei sistemice în România

- până la liberalizarea vieții democratice din Rusia o cooperare cu ei pe paradigma lor e imposibiliă. La ei rolul ideologic al tradiției e cu mult mai puternic decât la noi, iar ideea unei gândiri critice e o glumă. Lucrurile sunt derapate spre holisme de stat cu nuanță mistică.

- s-ar putea organiza sub egida Academiei și/sau a UB o conferință internațională, sau un workshop exploratoriu, dacă se dă drumul din nou la astfel de proiecte.

- în acest moemnt evaluarea contribuției din Rusia se poate face doar pornind de la produse care deja există și au fost traduse sau există literatură secundară. Mi se pare că se poate vedea ceva valoros care nu se regăsește în abordarea ocicidentală, și anume că avem de a face cu o atât de mare complexitate încât speranța că am putea scoate niște modele care să descrie esențialul lumii naturale e iluzorie. Din acest punct de vedere strategia elaborării unor modele homomorfe e greșită, aceste modele structurale sunt inevitabil doar parțiale, mereu scapă ceva. Asta nu înseamnă renunțarea la principiile metodologiilor vechi de identificare a sistemului, ci doar să realizăm faptul că nu se pune problema să avem un model corect în genere. Modelul va fi atunci dimensionat mai flexibil, în funcție de problemele și resursele efective.

- cu asta s-a cam terminat ce se poate prelua din abordarea lor fără a vedea ce fac efectiv acum. Mai departe miza e cum să construim o cercetare care să dea seamă de această complexitate enormă, intractabilă strict vorbind (și care împinge la poziții spiritualizate inclusiv în zona științei în Rusia, imposibil de dizlocat la ora actuală prin argumente de tip științific, pentru că susțin geopolitica lor).

- pentru construcția unei cercetări fundamentale ai nevoie de un model teoretic în permanentă dinamică, pentru că el e extras din cunoașterea la zi empirică. N-o iei doar de la idei, o iei mai ales de la fapte, de la articole sursă primară. Primul pas e formularea unui astfel de model, sau a mai multora în competiție, câte persoane sunt interesate și au viziuni diferite. Aceste prime modele teoretice trebuie să arate explicit relația cu tradiția noastră, a rușilor și cea occidentală de modelare teoretică.

- pentru construcție ai nevoie și de o metodologie de implementare, care va fi inevitabil parțial implementată, pentru că nu avem în România forța de a face ceva comprehensiv. Metodologia poate avea o parte de structură generală, iar direcțiile operaționale pot fi conturate în funcție de competența dovedită a cercetătorilor, în ce privește specii anume, procese, etc. Ideile cheie care mă interesează în partea generală sunt cea model structural (fost homomorf...) cu complexitate minimală pentru a da seamă de funcționarea unor compartimente țintă și ideea de cuplare a modelelor unor procese de scări diferite prin modele de cuplare între variabile măsurabile la diferite scări.

Toată această construcție poate fi o piesă alături de alte abordări din comunitatea ecologilor români, iar viabilitatea fiecăreia se va judeca după contribuția științifică și modul de susținere a rezolvării unor probleme aplicative, concrete, ale oamenilor.

Despre Lene

Să nu ne fie lene să vorbim despre lene. Pentru că lenea e în spatele multor rele din țara noastră.

Lenea te face să rămâi în urma ta însuți, să nu ajungi să fii ceea ce crezi pe bună dreptate că ai putea fi. Atunci cineva trebuie să fie de vină, iar dragostea de sine te face să crezi cel mai adesea că alții sunt de vină. Sunt vinovați că nu sunt leneși. Sunt demni de a fi urâți pentru că tu crezi că ei se cred altceva decât ești tu. De fapt, ei doar sunt altceva, fără a se crede, iar tu ești ce ai ales să fii. Fugi de răspundere și proiectezi asupra lor disprețul față de tine însuți. Când îți asumi răspunderea, ieși din lene și te pui pe treabă.

Lenea te face să ajungi la vicii și irosire. Omul care lucrează are mulțumire din rezultatul muncii lui. Omul leneș trebuie să caute mulțumire în alt fel și folosește roadele puținei munci ca să obțină ceva despre care crede că înseamnă mai mult decât a făcut. Dar nu este mai mult. Fie o plăcere cultivând un viciu, fie obiecte de status pe care avându-le bănuiește că va fie privit de către ceilalți altfel decât ca ceea ce este, un leneș. Viciile îl vor scufunda în decrepitudine, iar lucrurile valoroase, contrastând cu realitatea din spate, îl vor trimite în ridicol. Când te privești în oglindă și vezi realitatea așa cum este, poți ieși din lene. Când sesizezi compasiunea din privirile unora în care ai încredere poate exista o oportunitate să te pui pe treabă.

Dacă n-o vei face, lenea te duce la supărare și furie. Furie față de tine și față de ceilalți. În fond, nu ești singurul leneș, de ce tu să fii demn de milă și nu alții? De ce doar tu să fii ridicol? Așa e omul, leneș, Homo ignavus. A munci e o cruzime față de firea omului, față de starea sa naturală. Vizitarea unei țări de oameni harnici sau a unei regiuni cu astfel de oameni din țara ta te poate trezi la realitate, te poate face să te pui pe treabă.

Dar nu faci asta, ți-e lene. Ajungi atunci la hoție. Ce altceva esta a fi corupt și a plagia decât un semn al lenei, refuzul muncii pentru a atinge bunăstarea și recunoașterea pe care alții le-au dobândit în mod corect? Ai putea să îți propui doar ceea ce poți avea și fi în mod corect. Dar complexele de inferioritate datorate propriei leni te fac să vrei mult mai mult, ca să devii demn de respect în propriii tăi ochi. Leneșul are doar planuri mari. Nu iubește munca, nu iubește răbdarea, nu înțelege că drumul contează la fel de mult ca destinația, că destinația e definită prin drum, că nu are nici o realitate în afara acestuia. Nu înțelege de ce un om de 75 de ani dă la coasă. Vârf fără pantele muntelui nu există. Ca leneș ajungi furând la „destinație”, ai o hârtie fără acoperire, o vilă, dar vezi că e lipsit de sens să fii acolo. Atunci îți spui că drumul e absurd și o spui și altora. Ridici minciuna la rang de lege. Și toți mințim și ne mințim într-un spectacol social ionescian. Cu lenea îți pierzi mințile. Iar apoi îți aperi nebunia.

Ajungi la ipocrizie. Ipocrizia apără reduta vieții nemuncite și bunurile furate. Te liniștești alături de alți leneși, lăudând și primind laude pentru roade precare prezentate ca reale. Tot ce ai furat e munca ta, accentuezi. Zi și noapte ai lucrat. Ba chiar începi să lucrezi pe ici, pe colo ca să arăți că tu ești altfel, nu ești leneș. Dar la ce-ai obținut pe alte căi nu renunți. Împăratul e gol. O știm în singurătate, însă ne e frică de consecințele rostirii adevărului și de muncă. Cei care o spun sunt calificați ca nebuni, sau necivilizați, sau dușmani. Când lenea e un mod social de viață, se instalează o cultură a disprețului ascuns sub forma respectului formal. Ne e greață de felul în care trăim.

Leneșii și harnicii au drumuri despărțite. Nu e nimic de făcut împreună. Drumurile se pot uni doar prin ridicare din lene sau prin cădere în lene.

Leneșii nu trebuie dispre-țuiți sau urâți pentru că sunt leneși, asta îi va bloca în lene. Leneșii trebuie, pur și simplu, puși la treabă.

Nu ajuta niciodată leneșii mai mult decât strictul necesar. Dă-le mijloacele pentru lucru, nu rezultatul final. 

_____

Publicat în România Liberă, 10 septembrie 2015, http://www.romanialibera.ro/opinii/comentarii/--despre-lene-392490#

Despre predarea critică a ecologiei sistemice și dezvoltării durabile

În România abordarea holistă / sistemică în ecologie are o formă conceptuală hibridă rusesc-occidentală. Sursele principale ale discursului teoretic actual sunt școala având ca origine pe fondatorul biogeochimiei, Vernadsky, și contribuția teoretică a fraților Odum.

Cercetătorii ruși se delimitează de conceptul american de ecosistem, folosind pe cel de biogeocenoză ca unitate de organizare a biosferei (Levit 2014). Între conceptul lui Tansley de ecosistem și cel de biogeocenoză sunt diferențe conceptuale importante, iar conceptul de ecosistem actual manifestă o divesitatea destuld e mare pe plan internațional. Biosfera lui Vernadsky nu e un sistem biologic, ci mai aproape de ceeea ce numim noi ecosferă.

·         Vernadsky, a avut convingeri anti-comuniste, fiind implicat în rezistența anti-bolșevică în 1917 (Levit 2014 în Schwarz și Jax 2014, link). Deoarece nu a putut obține în occident finanțare pentru programele sale uriașe de cercetări biogeochimice s-a întors în Rusia sovietică, unde a primit finanțarea necesară. În perioada marii terori din anii 30 călătoarea în numeroase țări occidentale și publica în străinătate. La noi există la BCU o singură ediție a lucrării Biosfera din 1926, o traducere în limba franceză din 1929 (Unitatea Centrală 51863)

·       Fondatorul abordării holiste în paradigmă rusă și o figură dominantă în educația academică rusească actuală, a lansat și conceptul de noosferă, sferă a înțelepciunii, a rațiunii, pe lângă cel de biosferă ca entitate similară celei de teoria Gaia a lui Lovelock din occident. Conceptul de noosferă e o piesă centrală în formularea rusească a politicilor de dezvoltare durabilă (link).

·         Opera lui Vernadsky e aproape ignorată în literatura occidentală, atât pe direcția biogeochimiei, cât și pe direcția argumentării teoriilor de dezvoltare durabilă. Din perspectiva cercetătorilor din sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice el e un precursor al abordărilor holiste occidentale (link), însă dat fiind că aproape nimeni nu se revedincă direct de la Vernadsky (nici măcar Schlessinger, autorul celor mai cunoscute manuale de biogeochimie în occident) e foarte dificil de cuantificat  influența sa (Levit 2014).

Accentul pe importanța organizării raționale top-down a societăților în relație cu mediul natural e prezentă atât la H. T. Odum, cât și la Vernadsky și se regăsește în modul de concepere a politicilor publice în România. Acest mod de abordare este criticat în occident.

•          "Clearly Odum saw himself as the prophet. His personal allegory, although eccentric, highlights how scientist can build their experience of social relations and social action into their science." Istoria abordării tehnocratice energetiste a lui H.T. Odum pentru controlul societăților (adică exclusiv pe baza fluxurilor de substanță și energie, fără luarea în considerare a proceselor sociale), este analiză într-un articol de Taylor (1988, link).
•          "In systems research there is frequently no strict distinction between a logical-mathematical systems object and its practical representation by a physical or technical object. [...] One example of this would be to plan and design landscapes or conservation areas in terms of matter and energy flow models in order to fulfill politically motivated environmental objectives. Such technocratic notions are subject to criticism in ecology, and rightly so.” (Becker și Breckling 2014 în Schwarz și Jax 2014, evidențierea mea).

Școala românească de ecologie se află așadar pe traseul filiațiilor culturale orient-occident. Vernadsky, de exemplu, are și lucrări mai filosofice despre timp (în contextul discutării vechimii proceselor biogeochimice) în care face referie la abordarea indiană antică și e citat de un autor indian contemporan. Se pare că nu era un adept al ideii timpului cu moment zero, cum ar fi big-bang-ul.

Deoarece ecologii din România nu sunt sub un impact cultural atât de puternic ca cele două comunități științifice care tind să nu se citeze reciproc, cea rusească și cea occidentală, fiind influențați în acest moment de amândouă tradițiile, de cea rusă istoric, iar de cea occidentală prin procese în derulare, există potențialul predării critice a întregului spectru de abordări. Nediscutarea unor idei științifice pe criterii politice sau de separare culturală nu poate fi o soluție din perspectiva obiectivității actului de cunoaștere.

O posibilă abordare ar putea fi următoarea :

1.       predarea comparativă a tuturor conceptelor de ecosistem / biogeocenoză cu indicarea modului de interpretare a noțiunii (realism naiv - reificare a unor entități din natură, abordare analitică a unor procese reale din natură fără reificarea obiectelor ecologice, abordare structuralistă de stil german cu separarea clară a obiectelor matematice de partea din lume în care se fac măsurătorile), cu indicarea soluției românești conceptuale și de interpretare, a modificării ei în timp, și a felului în care fiecare soluție a avut un impact în termeni de publicații relevante internațional.

2.       predare comparativă a tuturor modalităților de a cupla ecologia cu teoria generală a sistemelor și abordările teoretice derivate din ea, cu indicarea produselor științifice caracteristice, a complementarității lor din punct de vedere al contribuției la dezvoltarea cunoașterii și a tendințelor actuale pe plan internațional. Locul abordării românești în acest context și la ce rezultate publicate internațional a dus ea.

3.       predarea comparativă a tuturor soluțiilor de concepere a planurilor de de dezvoltare durabilă, de la forma implicită americană (nu au o strategie), la ce britanică, europeană, spre cea rusească, eventual de investigat și asiaticii ce pun sub acest concept general. Evidențierea influenței specificului cultural / spiritual / ideologic / social național asupra modului de argumentare și a conținutului acestor planuri.

Foto: Vladimir Vernadsky și H.T. Odum.

Ce înseamnă să știi să scrii un proiect de cercetare ?

Înseamnă:

1. Să ai în spate lectura a câteva sute (minim ca doctorand) și mii bune (ca senior) de texte de specialitate. Asta îți permite să formulezi corect problemele de cercetare.

2. Să ai în spate experiența lucrului într-o echipă de cercetare performantă. Cu asta cunoști metodologia posibilă pentru anumite direcții de cercetare și vii, de dorit, cu rezultate preliminare convingătoare.

3 Să ai cunoștințe de managementul proiectelor și scrierea proiectelor. Obiectivitatea evaluării se asigură prin sistem de evaluatori anonimi care dau punctaje și se calculează o medie. Erorile umane nu sunt imposibile. Scrierea unui proiect trebuie făcută astfel încât să reducă erorile umane la maxim, evaluatorul să nu poată scăpa din atenție elemente cheie ale proiectului, nimic să nu fie ne-explicitat.

4 Să nu nu faci erori de gramatică :)

Un curs de scriere a proiectelor și experiență în implementare rezolvă punctul 3. Nimic nu poate compensa punctele 1 și 2.

Cine nu știe punctul 3, nu are un portofoliu de proiecte de succes scrise de el, nu de subordonați sau luat în consorțiu de alții, nu poate fi capabil să facă management organizațional de cercetare, să conducă o echipă de oameni care scriu proiecte și le implementeze. Dacă va aduce bani serviți prin relații cu puterea acești vor fi făcuți praf la nivelurile inferioare, rezultatele vor fi mult sub ce ar fi trebuit pentru banii respectivi.

Competițiile de proiecte au nu doar rolul să distribui optim resursele publice, ci și să formeze viitorii lideri organizaționali în domeniul cercetării și educației pentru cercetare.

Dacă la un master cu relevanță pentru formarea tinerilor care se vor înscrie la doctorat se face doar puțin din punctul 3 și nu se lucrează intens și la 1 și 2 e pierdere de timp. Timpul are o valoare incomensurabilă. Doi ani din viață sunt de nerecuperat, iar o diplomă fără acoperire nu valorează nimic.

Instructor vs. profesor. Ce are nevoie o universitate de cercetare avansată și educație ?

Un instructor nu e totuna cu un profesor.

Instructorul transmite eficient niște cunoștințe. Nici nu le contextualizează în raport cu alte discipline, nici nu arată care le sunt limitele. Cu atât mai puțin vorbește despre folosirea lor în contextul culturii. Instructorul transmite un "know what".

Un profesor trebuie știe și să intruiască, dar nu asta e miza principală. Miza este să transmită ceva cu sens despre folosirea eficace a cunoștințelor, despre scopurile relevante în contextul vieții personale și sociale a ucenicului. Profesorul transmite și un "know how".

România duce lipsă de profesori. Dintre cei care sunt unii nici nu sunt în universități, deși într-un context instituțional normal acolo ar trebuie să fie.

Know how-ul există numai într-o tradiție. Românii trebuie să identifice acele tradiții de cunoaștere care există, câte există, și pornind de la ele să construiască mai departe.

Instructorul formează tehnicieni cu înaltă calificare. Când eram eu student asta urma să fim noi biochimiști, niște operatori cu înaltă calificare ai unor aparate complicate capabili să

Ne-au băgat microbul gândirii profesori ca doamna Luminița Vlădescu de la chimie analitică, doamna Dana Iordăchescu de la biochimie, câțiva tineri asistenți de la biochimie care apoi și-au luat tălpășița din țară, Profesorul Brad de la biochimie vegetală, doamna Hillebrandt de chimie fizică și doamna Cioban la mecanismele de chimie organică. Dacă am uitat pe cineva să mă ierte.

Profesorul formează oameni care pot gândi. În mod necesar în ștință ei trebuie să fie și cu picioarele pe pământ, adică să știe tehnica, ce poate și ce nu poate, să știe să spele chiar și sticlăria, tot ce trebuie ca să știe ce să ceară altora.

Nu există om de ștință în biologie și ecologie care să nu fie și un bun tehnician cu înaltă calificare. Cine așteaptă ca doar alții să fie mânuțele lui nu va reuși nimic bazat pe date serioase.

Tehnicienii cu înaltă calificare nu pot face lucrări bune de doctorat.

Disponibilitatea de a gândi în știință se formează de la licență, nu apare hocus-pocus preparatus printr-un curs la master.

O universitate de tip A nu are nevoi de instructori, ci de profesori. Câtă vreme domină numeric instructorii nu vor exista rezultate care să ducă la creșterea locului UB în clasamentele internaționale.

Cum să te pregătești pentru un examen în facultate ?

Învățați ce vă place vouă, nu ce credeți că place profesorului. Citiți colateral, scufundați-vă în cărți, în texte. Urmăriți fire până se rup, în știință întotdeauna se rup.

Sau poate că cel mai spectaculos e să cautați contradicții, sau lucruri care nu se leagă între ce vi s-a spus la ore și sunt scrise în alte cărți sau articole. De ce nu se leagă? Nu veți avea un răspuns, cursul deja s-a încheiat. Sau poate nici acel om nu știe. Dar va fi o temelie de îndoială pe care se poate așeza cunoașterea, vocabularul, ideile.

Și firește, memorați tot ce e de memorat. Mintea populată are cu ce să gândească. Pe verticala lumii poți să gândești și fără un bagaj de cunoștințe, ca într-un avânt, o lăsare de a fi plin de Altcineva, dar lumea o poți numai admira fără cunoaștere. Nu e nici asta puțin.

Cu timpul veți admira structurile cunoașterii, ca pe o parte din lume cu propria viață mediată de minți. Cunoașterea nu vă va mai apărea ca fiind o oglindă, ci o vietate, contradicțiile dintre afirmații, nepotrivirile între scheme observate încă din studenție se vor așeza în propriile lor peisaje vaste de idei, pulsând ca o inimă. Veți vedea noi forme și regularități în aceste peisaje care vin din mințile oamenilor, rupte de lumea vizibilă, dar mereu cu referire la ea. Forme inobservabile din fiecare disciplină, corp de cunoaștere.

De ce sunt așa cum sunt gândurile oamenilor și textele lor care le exprimă ? Cum se schimbă în istorie ideile oamenilor, teoriile lor ? Există o structură generală a ceea ce este, lume observabilă direct și lume a minții și gândurilor ? Există tipare comune ale schimbării ? Care e legătura dintre minte, cultură și natură ? Poate o minte să răspundă la aceste întrebări, sau măcar să le pună în mod riguros ?

Un examen nu se termină niciodată, pentru că este doar o sete de a înțelege. El nu este un examen. Nu există examene. Există o relație între profesor și ucenicii săi.

Când nu există o astfel de relație nu există profesori. E altceva acolo atunci. Ceva care nu ne interesează. Pe noi ne interesează cunoașterea, atât câtă se poate ea formula de oameni. Pentru ce ? Pentru ea însăși și pentru oamenii care nu știu ce este cunoașterea, dar au nevoie de aplicațiile ei.

Am avut parte de profesori.

Anul trecut în Măcin.

Direcții strategice de dezvoltare a ecologiei sistemice în România

O ciornă.

	Obiectiv strategic	Obiectiv tactic
Cercetare fundamentală	Consolidarea abordării holiste / paradigmei ruse în ecologie și teoriile evoluției	Reluarea colaborărilor personale și instituționale cu reprezentanții actuali ai școlii holiste ruse, dezvoltare de proiecte bilaterale și multilaterale în spațul ex-sovietic în care s-a păstrat această tradiție de cercetare.
		Dezvoltarea competenței pentru modelarea imatematică  a proceselor structurale de ansamblu a sistemelor ecologice pe ramura holistă occidentală Patten / Odum / Jorgensen, colaborarea personală și instituțională cu continuatorii acestor direcții de cercetare, dezvoltarea de proiecte comune
	Consolidarea avantajelor competitive în cercetarea unor procese de complexitată mai mică decât cele de ansamblu sau a unor tipuri de sisteme ecologice	Focalizarea cercetării pe procese din ecosisteme acvatice în domeniul cărora există un istoric de publicații la nivel înalt, pe ecosisteme ripariene, pe relația dintre ecosisteme acvatice și ecosisteme ripariene, pe relația acestora cu ecosistemele terestre
		Cooperarea cu oameni din facultate și universitate care au publicații la cel mai înalt nivel pentru extinderea gamei de procese și sisteme ecologice investigate
	Dezvoltarea direcției de cercetare a cuplării proceselor abiotice și proceselor biologice de diferite scări la diferite niveluri de agregare	Dezvoltarea cunoașterii cu privire la cuplarea proceselor hidrologice de suprafață cu cele de funcționare a modulelor trofodinamice ale producătorilor primari prin cooperare cu cercetători de la facultățile de geologie și geografie
		Dezvoltarea cunoașterii cu privire la cuplarea proceselor atmosferice cu cele de funcționare a modulelor trofodinamice ale producătorilor primari prin cooperare cu cercetători de la facultatea de fizică
Cercetare aplicativă	Consolidarea abordării holiste a managementului sistemelor socio-ecologice	Continuarea integrării în rețelele europene și globale care lucrează pe această problemă
		Includerea pilonului cultural (în particular a diversității sistemelor de reguli morale informale) în modul de concepere a cuplajelor dintre sistemele ecologice și cele socio-economice. Cooperarea cu instituțiile interesate de această extindere și cu parteneri de la facultățile de filosofie, sociologie și teologie.
	Dezvoltarea de instrumente pentru implementarea cu diferite grade de integrare a politicilor sectoriale de mediu	Furnizarea de expertiză pentru proiectarea instrumentelor de asistare a deciziilor sectoriale și intersectoriale folosind canalele deschise prin proiectele de cercetare a cuplajelor între procese care sunt cercetate în cadrul unor tradiții științifice diferite
Activitate didactică	Licență	Actualizarea modului de predare într-o abordare în care paradigma holistă are o importanță egală cu a altor tradiții cu care se află în co-evoluție culturală, ca ramuri evoluate din același trunchi disciplinar darwinian
		Internalizarea predării disciplinelor matematice cu implicarea unei resurse umane capabilă să susțină direcțiile de cercetare fundamentală și aplicativă.
		Elaborarea de sinteze la zi care să acopere întregul spectru de preocupări ale ecologiei, cu evidențierea particularităților abordării holiste și a potențialului de cuplare cu celelalte abordări din ecologie
		Extinderea cooperării formale și informale cu administrații ale ariilor protejate pentru componenta managerială a formării resursei umane
	Master și doctorat	Elaborarea tuturor dizertațiilor și tezelor în cadrul unor proiecte de cercetare sau de asistare a deciziilor în derulare
		Urgentarea aducerii tuturor CV-urilor conducătorior de doctorat la standarde europene. Atragerea de resursă umană nouă cu CV-uri la standarde europene.
Roluri economice, sociale și politice	Elaborarea de politici publice, planuri de management, etc	Continuare asistării deciziilor prin companii private și organizații neguvernamentale profesionale asociate tradiției holiste
	Consolidarea poziției sociale a grupului	Susținerea și implicarea în practică studenților a tuturor companiilor private care includ resursă umană formată în cadrul tradiției holiste, organizarea unui sistem de organizații private care să susțină interesele de branșă ale ecologilor
		Crearea unui sistem de alumni din țară și străinătate activ și a unui forum de discuții și acțiuni on-line pentru consolidarea imaginii publice a specialiștilor în ecologie și networking internațional și național
		Implicarea activă în viața civică cu luare de poziții pe orice problemă relevantă care apare pe agenda publică ca parte a responsabilității sociale a grupului profesional al ecologilor

Modele de rapoartare a rezultatelor practicii din timpul semestrului

Pentru că luni începe practica în timpul semestrului e un moment bun să pun la dispoziția studentelor din anul III modele de raportare a rezultatelor practicii.

Rapoartele a fost produse de Bianca Frâncu și Anda Lelia Dumitru care au făcut practica acum doi ani în laboratorul CESEC. Raportul scris este în format pdf și este completat de o prezentare în format ppt, așa cum sunt cerințele pentru evaluare.

Arhiva se descarcă apăsând pe imaginea de mai jos.

Despre genetica ardelenilor și oltenilor

Recent a apărut un studiu care arată variabilitatea spațială a trăsăturilor genetice ale populației României. Se discută despre aceste rezultate ca și cum ar avea vreo relevanță pe plan social și politic. Este un mod riscant de a contracara retorica naționalistă.

Heterogenitatea genetică a unei populații umane nu are nici o relevanță directă pentru omogenitatea și identitatea sa culturală. Existența unor corelații negatice sau pozitive nu implică o legătură cauzală între variabile. Ea poate fi pur și simplu un fapt care are nevoie de o explicație, iar aceasta nu e în termeni biologi, ci de dinamică socială și culturală.

Cauza științifică a acestei decuplări este scara de timp foarte diferită a proceselor care duc la tiparele de variație genetică și culturală. Procesele de variație și fixare a trăsăturilor culturale sunt mult mai rapide decât cele de variație genetică și fixare în populație a trăsăturilor fenotipice. Un individ poate evolua cultural semnificativ pe durata vieții sale printr-o selecție a tipurilor de proiecte pe care le urmărește și a resurselor pentru atingerea lor, în timp ce evoluția biologică e doar trans-generațională. Trăsăturile culturale nu sunt trăsături biologice, nu au un determinism biologic. Cine crede asta are o abordare reducționistă, și atunci e ca și cum am zice că steagul național e o trăsătură explicată prin teoria stringurilor, de ce ne-am opri la explicații prin obiecte și procese biologice ?

Evoluția culturală depinde de funcționarea unui organism biologic cu toate trăsăturile sale, așa cum metabolismul celular depinde de neutronii și protonii din nucleele atomilor moleculelor. Fiecare cu legitățile lui naturale, fiecare cu știința sa care se ocupă de ele. Biologia nu se ocupă de om în genere, nu se ocupă cu cultura și economia, ci doar cu organismul uman.

Faptul că există la unele organisme o nișă construită (cuiburi, etc) nu justifică echivalarea nișei construite cultural de către om cu cea construită de către organisme. Există argumente filosofice mai complicate în susținerea acestei afirmații (legate de faptul că însăși explicația științifică este o parte a nișei construite de om), dar mai simplu de înțeles este cel legat de scara de timp a existenței acestei nișe construite. La om e mult mai mare decât cea a oricăror alte organisme, depășește durata foarte multor generații, iar reconstrucția ei permanentă implică procese complicate de comunicare care nu poate face obiectul de studiu al unei discipline biologice ca etologia.

Nu mai discutăm de consecințele ideologice rasiste, care au dus la eugenism și holocaust în trecut, ale acestui mod de abordare reducționist. Nu e vorba doar de efectele sale, ci de lipsa de validitatea științifică.

E valabil și reversul medaliei: omogenitatea genetică nu antrenează automat o omogenitate culturală. Putem fi pur sânge dddaci și rrromani, sau cu pedigree direct din Burebista și tot un ghiveci de comunități care se duc după cum bate vântul fiecare la el în sat sau în cartier.

Totuși, mă gândesc că ar putea fi de folos o cercetare comparativă a populațiilor umane din universitățile din România, a facultăților din universități și a departamentelor din facultăți, pentru ca corela caracteristicile genetice cu standardele academice practicate. Dacă se va descoperi că există o genă a integrității academice vom putea crea prin manipulări genetice un soi de profesor sau cercetător care să opereze ca la Harvard sau Cambridge, ceea ce nu ar fi deloc rău.

Identitatea unei națuni nu trebuie clamată, ci susținută permanent prin producție seriosă culturală și diseminarea ei pe plan internațional. Dacă ești mare om de știință sau cultură doar la tine acasă ești asemenea unui culturist care se uită în oglindă în baie, dar e foarte timid să iasă pe o plajă internaționlă, fără să mai discutăm de o scenă de concurs, unde nu-l urci nici plătit.

Retorica naționalistă se contracarează prin inteligență, muncă, organizare, umor și integrare în comunitatea internațională. Dacă nu putem atunci să nu blocăm pe alții, ne putem trăi viața cu lucruri mai frumoase.

Sursa foto: http://www.ziuaconstanta.ro/images/stories/2015/07/29/Divertisment/Un_ardelean.jpg

O bibliografie cu privire la chestiunea accelerării succesiunii ecologice în proiecte de restaurare ecologică

Lucrând la un articol de sinteză a trebuit să ne facem o imagine asupra situaţie la zi (primăvara lui 2017) în chestiunea înţelegerii şi modelării proceselor de succesiune ecologică şi a potenţialului de utilizare a acestei cunoaşteri în proiectarea restaurării sistemelor ecologice.

Lista bibliografică poate fi consultată direct la finalul postării, iar în format Word poate fi descărcată de aici : References Sucession . Lista include lucrări relevante direct și indirect pentru implicarea fungilor micorizanți în procesele de succesiune ecologică. Include și informații despre procese de la nivelul consumatorilor.

Pachetul de articole, capitole din cărți, cărți și prezentări poate fi descărcat dând click pe imaginea de mai jos (arhivă rar de 150 Mb):

De interes didactic pe scurt se pot spune următoarele :

1.  Ideea de a identifica tipare general de succesiune la scara întregii comunităţi din toate speciile dintr-o zonă ţine de istorie. Modelele generale nu se mai lucrează. Modele generale vechi au căpătat caracterul explicit al unor ipoteze care alături de alte modele mai noi se află în competiţie şi sunt testate empiric. Sunt trei categorii de modele: deterministe, stochastice şi de tranziţie de stare (cu prag, nelimiare), iar fiecare are în spate ipoteze despre procese empirice care se potrivesc cu un model sau altul. Altfel spus avem de a face cu o abordare analitică a succesiunii ecologice, nu holistă. Tiparele abstracte caracteristice unor teorii din anii 90 şi 2000 nu mai sunt considerate relevante pentru rezolvarea unor probleme practice şi în general pentru înţelegerea datelor din teren. 
2. Chestiunea succesiunii ecologice e strâns legată de cea a heterogenității spațiale în sisteme ecologice, a scării la care organismele din diferite specii percep resursele și a discontinuităților de scară în organizare proceselor ecologice.
3. Se lucrează pe fiecare tip de comunitate de organisme în parte la scările caracteristice organismelor respective. La unele nu se ştiu exact scările la care trebuie lucrat (de exemplu organismele subterane din sol). Procesele care susţin succesiunea pentru fiecare tip de comunitate din aceeaşi zonă sunt diverse şi variază de la o comunitate de organisme la alta.
4. Cuplajele între procesele de succesiune dintr-o comunitate şi din alta sunt în faza preliminară de investigare, scările de timp sunt diferite şi datele empirice în aceeaşi zonă adesea lipsesc. Există o literatură emergentă cu privire la acest cuplaje, atât prin cercetări empirice, cât și teoretice. Direcția este convergentă cu preocupările generale ale ecologiei sistemice, dar nu este explicit subsumată acestora.
5. Ideea de a accelera succesiunea prin manipularea organismelor, în particular a fungilor, şi a condiţiilor abiotice are sens doar în modelul determinist al succesiunii, sau în etape separate ale unui model de tranziţii de stare. Această manipulare trebuie să fie mai puternică decât influenţa procesele stochastice care intervin şi ele în zonă ca urmare a heterogenităţii interne şi a factorilor externi aleatori. Accelerarea succesiunii ecologice nu este nici pe departe o soluţie generală, ci doar una posibilă alături de soluţii mai dure, cu intervenţii intensive care să poată schimba starea sistemului când el poate fi modelat prin tranziţii de fază.
6. Scara de timp a evaluării prin monitorizare a efectelor manipulării trebuie să fie compatibilă cu cea a proceselor de succesiune, ceea ce leagă direct problema cu cea a monitoringului pe termen lung al sistemelor ecologice.

Bibliografie

1.      A’Bear AD, Jones TH, Boddy L (2014) Size matters: what have we learnt from microcosm studies of decomposer fungus-invertebrate interactions? Soil Biology & Biochemistry, 78: 274-283

2.      Alday JG, Marrs RH, Martinez-Ruiz C (2011) Vegetation succession on reclaimed coald wastes in Spain: the influence of soil and environmental factors, Applied Vegetation Science, 14: 84-94

3.      Andres P, Mateos E (2006) Soil mesofaunal responses to post-mining restoration treatments, Applied Soil Ecology, 33: 67-78

4.      Andrew C, Heegaard E, Halvorsen R, Martinez-Pena F, Egli S, Kirk PM, Bassler C, Buntgen U, Aldea J, Hoiland K, Boddy L, Kauserud H (2016) Climate impacts on fungal community and trait dynamics. Fungal Ecology, 22: 17-25

5.      Angeler DG, Allen CR, Barichievy C, Eason T, Garmestani AS, Graham NAJ, Granholm D, Gunderson LH, Knutson M, Nash KL, Nelson J, Nystrom M, Spanbauer TL, Stow CA, Sundstrom SM (2016) Management applications of discontinuity theory, Journal of Applied Ecology, 53: 688-698

6.      Antunes PM, Koyama A (2017) Mycorrhizas as nutrient and energy pumps of soil food webs: multitrophic interactions and feedbacks, In Johnson CN, Gehring C, Jansa J (Editors) “Mycorrhizal mediation of soil: fertility, structure and carbon storage”, Elsevier, 149-173

7.      Armesto JJ, Picklet STA, McDonnell MJ (1991) Spatial heterogeneity during succession: a cyclic model of invasion and exclusion, In Kolosa J, Picklett STA (Editors) “Ecological Heterogeneity” Springer, New York, 256-269

8.      Asmelash F, Bekele T, Birhane E (2016) The potential role of arbuscular mycorrhizal fungi in the restoration of degraded lands, Frontiers in Microbiology, doi: 10.3389/fmicb.2016.01095

9.      Baasch A, Tischew S, Bruelheide H (2009) Insights into succession processes using temporally repeated habitat models: results from a long-term study in a post-mining landscape, Journal of Vegetation Science, 20: 629-638

10.  Bahram M, Kohout P, Anslan S, Harend H, Abarenkov K, Tedersoo (2015) Stochastic distribution of small eukaryotes resulting from high dispersal and drift in a local environment, The ISME Journal, 1-12

11.  Bahram M, Peay KG, Tedersoo L (2015) Local-scale biogeography and spatiotemporal variability in communities of mycorrhizal fungi, New Phytologist, 205, 1454-1463

12.  Baldrian P (2017) Forest microbiome: diversity, complexity and dynamics, FEMS Microbiology Reviews, 41: 109-130

13.  Bartomeus I, Gravel D, Tyliaanakis JM, Aizen MA, Dickie IA, Bernard-Verdier M (2016) A common framework for identiying linkage rules across different types of interactions, Functional Ecology, 30: 1894-1903

14.  Bartuska M, Pawlet M, FrouzJ (2015) Particulate organic carbon at reclaimed and unreclaimed post-mining soils and its microbial community composition, Catena, 131: 92-98

15.  Bascompte J, Jordano P, Olsen JM (2006) Asymmetric coevolutionary networks facilitate biodiversity maintenance, Science, 312, 431-433

16.  Bastow J (2012) Succession, resource processing, and diversity in detrital food webs, In Wall D. H. et al. (Editors) “Soil ecology and ecosystem services”, Oxford University Press, Oxford, 117-135

17.  Berg MP (2012) Patterns of biodiversity at fine and small spatial scales, In Wall D. H. et al. (Editors) “Soil ecology and ecosystem services”, Oxford University Press, Oxford, 136-152

18.  Bernhardt ES, Blaszczack JR, Ficken CD, Fork ML, Kaiser KE, Seybold EC (2017) Control points in ecosystems: moving beyond the hot spot hot moment concept, Ecosystems, DOI: 10.1007/s10021-016-0103-y, on-line first

19.  Bestelmeyer BT, Brown JR, Havstad KM, Alexander R, Chavez G, Herrick JE (2003) Development and use of state-and-transition models for rangelands, Journal of Range management, 56: 114-126

20.  Birgit F, Wiegand T (2008) Exploring spatiotemporal patterns in early stages of primary succession on former lignite mining sites, Journal of Vegetation Science, 19: 267-276

21.  Boulanger Y, Sirois L (2007) Postfire succession of saproxylic arthropods, with emphasis on coleopter, in the North boreal forest of quebec, Environ. Entomol., 36: 128-141

22.  Brown SP (2014) Rules and patterns of microbial community assembly, PhD theses, University of Oregon

23.  Brown SP, Jumpponen A (2013) Contrasting primary successional trajectories of fungi and bacteria in retreating glacier soils, Molecular Ecology, doi: 10.1111/mec.12487

24.  Burgess EE, Maron M (2016) Does the response of bird assemblages to fire mosaic properties vary among spatial scales and foraging guilds ? Landscape Ecology, 31: 687-699

25.  Butt KR, Briones MJI (2017) Earthworms and mesofauna from an isolated, alkaline chemical waste site in Northwest England, European Journal of Soil Biology, 78: 43-49

26.  Chagnon P-L (2015) Determinisme et stochasticite dans l’assemblage des communautes mycorhiziennes, PhD theses, Universite de Sherbrooke, Quebec

27.  Chang C, HilleRisLambers J (2016) Integrating succession and community assembly perspectives, F1000Research: 2294, doi: 10.12688/f1000research.8973.1

28.  Collins B, Wein G (1998) Soil resource heterogeneity effects on early succession, Oikos, 82: 238-245

29.  Courtney R, O’Neill N, Harrington T, Breen J (2010) Macro-arthropod succession in grassland growing on bauxite residue, Ecological Engineering, 36: 1666-1671

30.  Craig MD, Stokes VL, Fontaine JB, Hardy GEJ, Grigg AH, Hobbs R (2015) Do state-and-transition models derived from vegetation succession also represent avian succession in restored mine pits? Ecological Applications, 25: 1790-1806

31.  Cristescu RH, Frere C, Banks PB (2012) A review of fauna in mine rehabilitation in Australia: current state and future directions, Biological Conservation, 149: 60-72

32.  Crowther TW, Grossart H-P (2015) The role of bottom-up and top-down interactions in determining microbial and fungal diversity and function, In Hanley TC, La Pierre KJ (Eds.) “Experimental Limnology”, Cambridge University Press, 260-287

33.  Crowther TW, Maynard DS, Crowther TR, Peccia J, Smith JR, Bradford MA (2014) Untangling the fungal niche: the trait-based approach, Frontiers in Microbiology, 5: Article 579

34.  Crowther TW, Stanton DWG, Thomas SM, A’Bear AD, Hiscox J, Jones TH, Voriskova J, Baldrian P, Boddy P (2013) Top-down control of soil fungal community composition by a globally distributed keystone consumer, Ecology, 94: 2518-2528

35.  D’Amen M, Dubuis A, Fernandes RF, Pottier J, Pellissier L, Guisan A (2015) Using species richness and functional predictions to constrain assemblage predictions from stacked species distribution models, Journal of Biogeography, 42: 1255-1266

36.  Daniel CJ, Frid L, Sleeter BM, Fortin M-J (2016) State-and-transition simulation models: a framework for forecasting landscape change, Methods in Ecology and Evolution, 7: 1413-1423

37.  Dauber J, Simmering D (2006) Ant assemblages in successional stages of Scotch Broom stands (Hymenoptera: Formicidae; Spermatophyta) Myrmecologishe Nachrichten, 9: 55-64

38.  Davison J, Moora M, Jairus T, Vasar M, Opik M, Zobel M (2016) Hierarchical assembly rules in arbuscular mycorrhizal (AM) fungal communities, Soil Biology & Biochemistry, 97: 63-70

39.  DeBeeck MO, Ruytinx J, Smits MM,Vangronsveld J, Colpaert JV, Rineau F (2015) Belowground fungal communities in pioneer Scots pine stands growing on heavy metal polluted and non-polluted soils, Soil Biology & Biochemistry, 86: 58-66

40.  Dejean A, Djieto-Lordon C, Cereghino R, Leponce M (2008) Ontogenetic succession and the ant mosaic: an empirical approach using pioneer trees, Basic and Applied Ecology, 9: 316-323

41.  DeLeon DG, Moora M, Opik M, Jairus T, Neunenkamp L, Vasar M, Bueno CG, Gerz M, Davison J, Zobel M (2016)  Acta Oecologica, 77: 128-135

42.  Delhaye G, Violle C, Seleck M, Ilunga EI, Daubie I, Mahy G, Meerts P (2016) Community variation in plant traits along copper and cobalt gradients, Journal of Vegetation Science, 27: 854-864

43.  Dietterich LH (2016) Plant-soil feedbacks in heavy metal soils, PhD Dissertation, University of Pennsylvania

44.  Ding J, Jiang X, Guan D, Zhao B, Ma M, Zhou B, Cao F, Yang X, Li L, Li J (2017) Influence of inorganic fertilizer and organic manure application on fungal communities in a long-term field experiment of Chinese Mollisols, Applied Soil Ecology, 111: 114-122

45.  Dini-Andreote F, Pylro VS, Baldrian P, Van Elsas JD, Salles JF (2016) Ecological succession reveals potential signatures of marine-terrestrial transition in salt marsh fungal communities, The ISME Journal, 10: 1984-1997

46.  Doley D, Audet P (2013) Adopting novel ecosystems as suitable rehabilitation alternatives for former mine sites, Ecological Processes, 2: 22

47.  Dong K, Tripathi B, Moroenyane, Kim W, Li N, Chu H, Adams J (2016) Soil fungal community development in high Arctic glacier foreland follows a directional replacement model, with mid-successional diversity maximum, Scientific Reports, 6: 26360

48.  Dulay RMR, Pascual AHL, Constante RD, Tiniola RC, Areglo JL, Arenas MC, Kalaw SP, Reyes RG (2015) Growth response and mycormediation activity of Coprinus comatus on heavy metal contaminated media, Mycosphere, 6: 1-7

49.  Dumbrell AJ, Nelson M, Helgason T, Dytham C, Fitter AH (2010) Idiosincrasy and overdominnace in the structure of natural communities of arbuscular mycorrhizal fungi: is there a role for stochastic processes ? Journal of Ecology, 98: 419-428

50.  Eklof A, Jacon U, Jason K (2013) The dimensionality of ecological networks, Ecology Letters, 16: 577-583

51.  Falconer RE, Otten W, White NA (2015) Toward modeling the resistance and resilience of “below-ground” fungal communities: a mechanistic trait-based approach, Advances in Applied Microbiology, 93: 1-44

52.  Falenczik-Kozirog K, Kaczmarek S, Marquardt T, Marcysiak K (2012) Contribution to succession of mite (Acari) communities in the soil of Tilio-Carpinetum Tracz. 1962 in northern Poland, Acta Zoologica Cracoviensia, 55: 47-57

53.  Fischer H, Bergfur J, Goedkoop W, Tranvik L (2009) Microbial leaf degraders in boreal streams: bringing together stochastic and deterministic regulators of community composition, 54: 2276-2289

54.  Fox BJ (1982) Fire and mammalian secondary succession in an Australian Coastal Heath, Ecology, 63: 1332-1341

55.  Fox BJ (1990) Changes in the structure of mammal communities over successional time scale, Oikos, 59: 321-329

56.  Fox BJ (2003) Experimental manipulation of habitat structure: a retrogression of the small mammal succession, Journal of Animal Ecology, 72: 927-940

57.  Fraterrigo JM, Rusak JA (2008) Disturbance-driven changes in the variability of ecological patterns and proceses, Ecology Letters, 11: 756-770

58.  Frouz J, Jilkova V, Cajthaml T, Pizl V, Tajovsky K, Hanel L, Buresova A, Simackova H, Kolarikova K, Franklin J, Nawrot J, Groninger JW, Stahls PD (2013) Soil biota in post-mining sites along a climatic gradient in the USA: simple communities in shortgrass prairie recover faster than complex communities in tallgrass prairie and forest, Soil Biology & Biochemistry, 67: 212-225

59.  Frouz J, Pizl V, Tajovsky K, Stary J, Holec M, Materna J (2014) Soil macro- and mesofauna succession in post-mining sites and other disturbed areas, In Frouz J (Ed.) “Soil biota and ecosystem development in post mining sites”, CRC Press, Boca Raton, 216-235

60.  Frouz J, Prach K,Pizl V, Hanel L, Stary J, Tajovsky K, Materna J, Balik V, Kalcik J, Rehounkova K (2008) Interactions between soil development, vegetation and soil fauna during spontaneous succession in post mining sites, European Journal of Soil Biology, 44: 109-121

61.  Frouz J, Toyota A, Mudrak O, Jilkova V, Filipova A, Cajthaml T (2016) Effects of soil substrate quality, microbial diversity and community composition on the plant community during primary succession, Soil Biology & Biochemistry, 99: 75-84

62.  Gadd GM (2016) Fungi and Industrial Pollutants, In Druzhinina IS, Kubicek CP (editors) “Environmental and Microbial Relationships”. Springer, 99-125

63.  Gallagher FJ, Pechman I, Holzapfel C, Grabosky J (2011) Altered vegetative assemblage trajectories within an urban brownfield, Environmental Pollution, 159: 1159-1166

64.  Gange A (2000) Arbuscular mycorrhizal fungi, Collembola and plant growth, TREE, 15: 369-372

65.  Gao C, Shi NN, Chen L, Ji NN, Wu BW, Wang YL, Xu Y, Zheng Y, Mi XC, Ma KP, Guo LD (2017) Relationships between soil fungal and woody plant assemblages differ between ridge and valley habitats in a subtropical mountain forest, 213: 1874-1885

66.  Gonzalez-Varo JP, Traveset A (2016) The labile limits of forbidden interactions, Trends in Ecology & Evolution, 31: 700-709

67.  Grace JB (1991) A clarification of the debate between Grime and Tilman, Functional Ecology, 5: 583-587

68.  Grant CD (2006) State-and-Transition successional model for bauxite mining rehabilitation in the Jarrah forest of Western Australia, Restoration Ecology, 14: 28-37

69.  Grzes IM (2010) Ants and heavy metal pollution – A review, European Journal of Soil Biology, 46: 350-355

70.  Hanel L, Devetter M, Adl SM (2014) Recovery and colonization at post-mining sites by the soil microfauna, In Frouz J (Ed.) “Soil biota and ecosystem development in post mining sites”, CRC Press, Boca Raton, 172-215

71.  Harabis F (2016) High diversity of odonates in post-mining areas: Meta-analysis uncovers potential pitfalls associated with the formation and management of valuable, Ecological Engineering, 90: 438-446

72.  Hart MM, Gorzelak M, Ragone D, Murch S (2014) Arbuscular mycorrhizal fungal succcession in a long-lived perennial, Botany, 92: 1-8

73.  Hendrychova M, Salek M, Tajovsky K, Rehor M (2012) Soil properties and species richness of invertebrates on afforested sites after brown coal mining, Restoration Ecology, 20: 561-567

74.  Ho A, Di LeonardoDP, Bodelier PLE (2017) Revisiting life strategy concepts in environmental microbial ecology, FEMS Microbial Ecol, 93: fix006

75.  Hodecek J, Kuras T, Sipos J, Dolny A (2015) Post-industrial area as successional habitats: Long-term changes of functional diversity in beetle communities, Basic and Applied Ecology, 16: 629-640

76.  Hodge A (2014) Interactions between arbuscular mycorrhizal fungi and organic material substrates, Advances in Applied Microbiology, 89:47–99

77.  Holec M, Frouz J (2005) Ant (Hymenoptera: Formicidae) communities in reclaimed and unreclaimed brown coal mining spoil dumps in the Czech Republic, Pedobiologia, 49: 345-357

78.  Holmes AL, Robinson WD (2016) Small mammal abundance in mountain big sagebrush communities after fire and vegetation recovery, Western North American Naturalist, 76: 326-338

79.  Hupperts SF (2016) Ectomycorrhizal fungal community response to disturbance and host phenology, MSc Theses, University of Alberta

80.  Ibanez I, McCarthy-Neumann S (2016) Effects of mycorrhizal fungi on tree seedling growth: qunatifying the parasitism-mutualism transition along a light gradient, 46: 48-57

81.  Iordache V, Dumitru AL, Frâncu B, Iosif  I, Cătieșanu A, Onete M, Neagoe A (2016) Optimizing a remediation method on a tailing dam, presentation at: Jena, Germany, Conference: 15th symposium on remediation, From “expert knowledge” to basic science to application: 15 years of bio-geo interactions, DOI: 10.13140/RG.2.2.10303.92323

82.  Iordache V, Kothe E, Neagoe A, Gherghel F (2011) A conceptual framework for up-scaling ecological processes and application to ectomycorrhizal fungi. In Rai M, Varma A (ed.) Diversity and Biotechnology of Ectomycorrhiza. Springer, 255-299

83.  Iordache V, Onet M, Paucă M, Oromolu L, Honciuc V, Purice D, Cobzaru I, Gomoiu I, Neagoe A (2010) Biological communities in mining areas: scale dependent patterns, organisms’ potential as bioindicators, and native plants for remediation, Proceedings of the 7^th European Conference on Ecological Restoration, Avignon, France

84.  Jarnevich CS, Holcombe TR, Thomas CC, Frid L, Olsson A (2015) Simulating long-term effectiveness and efficiency of management scenarios for an invasive grass, AIMS Environmental Science, 2: 427-447

85.  Jones TA, Monaco TA, Rigby CW (2015) The potential of novel native plant materials for the restoration of novel ecosystems, Elementa: Science of the Anthropocene, 3: 000047

86.  Jumpponen A, Egerton-Warburton LM (2005) Mycorrhizal fungi in successional environments: a community assembly model incorporating host plant, environmental, and biotic filters, In Dighton J, White JF, Oudemans P (Eds.) “The Fungal Community” CRC Press, 139-180

87.  June-Wells M, Gallagher F, Holzapfel C (2014) Evaluating population border dynamics among Artemisia vulgaris and community constituents in an urban successional plant assemblage, Journal of the Torrey Botanical Society, 141: 14-28

88.  Kalinkat G, Jochum M, Brose U, Dell AI (2015) Body size and the behavioral ecology of insects: linking individuals to ecological communities, Current Opinion in Insect Science, 9: 24-30

89.  Kaluka IL, Jagodzinski AM (2016) Successional traits in ectomycorrhizal fungi in forest reclamation after surface mining and agricultural disturbances: a review, Dendrobiology, 76: 91-104

90.  Kardol P, Bezemer TM, Van der Putten WH (2006) Temporal variation in plant-soil feedback controls succession, Ecology Letters, 9: 1080-1088

91.  Kielhorn K-H, Keplin B, Huttl RF (1999) Ground beetle communities on reclaimed mine spoil: Effects of organic matter application and revegetation, Plant and Soil, 213: 117-125

92.  Kikvidze Z, Armas C, Fukuda K, Martinez-Garcia LB, Miyata M, Oda-Tanaka A, Pugnaire FI, Wu B (2010) The role fo arbuscular mycorrhizae in primary succession: differences and similarities across habitats, Web Ecology, 10: 50-57

93.  Knelman JE, Schmidt SK, Lynch RC, Darcy JL, Castle SC, Cleveland CC, Nemergut DR (2014) Nutrient addition dramatically accelerates microbial community succession, PLOS One, 9: e102609. doi:10.1371/journal.pone.0102609

94.  Koehler H (1998) Secondary succession of soil mesofauna: a thirteen year study, Applied Soil Ecology, 9: 81-86

95.  Koide RT, Fernandez C, Petprakob K (2011) General principles in the community ecology of ectomycorrhizal fungi, Annals of Forest Science, 68 : 45-55

96.  Komnitsas K, Guo X, Li D (2010) Mapping of soil nutrients in an abandoned Chinese coal mine and waste disposal site, Minerals Engineering, 23: 627-635

97.  Koziol E (2016) The role of arbuscular mycorrhizal fungi in prairie grassland succession and restoration, PhD Theses, Indiana University

98.  Kruminis JA, Goodey NM, Gallagher F (2015) Plant-soil interactions in metal contaminated soils, Soil Biology & Biochemistry, 80: 224-231

99.  Kuziakov Y, Blagodatskaya (2015) Microbial hotspotsand hotmoments in soil: Concept & review, Soil Biology & Biochemistry, 83: 184-199

100.          Lavelle P (2012) Soil as a habitat, In Wall D. H. et al. (Editors) “Soil ecology and ecosystem services”, Oxford University Press, Oxford, 7-27

101.          Leal MC, Seehausen O, Mattheews B (2017) The ecology and evolution of stoichiometric phenotypes, Trends in Ecology & Evolution, 32: 108-117

102.          Leopold DR (2016) Ericoid fungal diversity: Challenges and opportunities for mycorrhizal research, Fungal Ecology, 24: 114-123

103.          Li J, Liu F, Chen J (2016) The effects of various land reclamation scenarios on the succession of soil bacteria, archaea, and fungi over the short and long term, Frontiers in Ecology and Evolution, 4: 32 doi: 10.3389/fevo.2016.00032

104.          Li M, Jordan NR, Koide RT, Yannarell AC (2017) Meta-Analysis of Crop and Weed Growth Responses to Arbuscular Mycorrhizal Fungi: Implications for Integrated Weed Management, Weed Science, 64: 642-652

105.          Li S, Caddote MW, Meiners SJ, Pu Z, Fukami SJ, Pu Z, Fukami T, Jiang L (2016) Convergence and divergence in a long-term old-field succession : the importance of spatial scale and species abundance, Ecology Letters, 19: 1101-1109

106.          Lundberg J, Moberg F (2003) Mobile link organisms and ecosystem functioning: implications for ecosystem resilience and management, Ecosystems, 6: 87-98

107.          Macek P, Prieto I, Mackova J, Piston N, Pugnaire FI (2016) Functional plant types drive plant interactions in a mediterranean mountain range, Frontiers in Plant Science, 7: 662, doi: 10.3389/fpls.2016.00662

108.          Machovsky-Capuska GE, Senior AM, Simpson SJ, Raubenheimer D (2016) The multidimensional nutritional niche, Trends in Ecology & Evolution, 31: 355-365

109.          Maraun M, Martens H, Migge S, Theenhaus A, Scheu S (2003) Adding to ‘the enigma of soil animal diversity’: fungal feeders and saprophagous soil invertebrates prefer similar food substrates, European Journal of Soil Biology, 39: 85-95

110.          Maron JL, Smith AL, Ortega YK, Pearson DE, Callaway RM (2016) Negative plant-soil feedbacks increase with plant abundance, and are unchanged by competition, Ecology, 97: 2055-2063

111.          McCook LJ (1994) Understanding ecological community succession: causal models and theories, a review, Vegetation, 110: 115-147

112.          Meiners SJ, Cadotte MW, Fridley JD, Picket STA, Walker LR (2015) Is successional research nearing its climax ? New approaches for understanding dynamic communities, Functional Ecology, 29: 154-164

113.          Millar NS, Bennet AE (2016) Stressed out symbiotes: hypotheses for the influence of abiotic stress on arbuscular mycorrhizal fungi, Oecologia, 182: 625-641

114.          Miller BW, Frid L, Chang T, Piekelek N, Hansen AJ, Morisette JT (2015) Combining state-and-transition simulations and species distribution models to anticipate the effects of climate change, AIMS Environmental Science, 2: 400-426

115.          Milne BT, Johnston KM, Forman RTT (1989) Scale-dependent proximity of wildlife habitat in a spatially-neutral Bayesian model, Landscape Ecology, 2: 101-110

116.          Milne BT, Turner MG, Wiens G, Johnson AR (1992) Interactions between the fractal geometry of landscapes and allometric herbivory, Theoretical Population Biology, 41: 337-353

117.          Monamy V, Fox BJ (2000) Small mammal succession is determined by vegetation density rather than time elapsed since disturbance, Animal Ecology, 25: 580-587

118.          Montiel-Rozas MdM, Lopez-Garcia A, Kjoller R, Madejon E, Rosendahl S (2016) Organic amendments increase phylogenetic diversity of arbuscular mycorrhizal fungi in acid soil contaminated by trace elements, Mycorrhiza, 26: 575-585

119.          Montiel-Rozas MdM, Lopez-Garcia A, Madejon P, Madejon E (2017) Native soil organic matter as a decisive factor to determine the arbuscular mycorrhizal fungal community structure in contaminated soils, Biol Fertil Soil, DOI 10.1007/s00374-017-1181-5

120.          Moore JC, StJohn TV, Coleman DC (1985) Ingestion of vesicular-arbuscular mycorrhizal hyphae and spores by soil microarhtropods, Ecology, 66: 1979-1981

121.          Morales-Castilla I, Matias MG, Gravel D, Araujo MB (2015) Inferring biotic interactions from proxies, TREE, 30: 347-356

122.          Morris SJ, Friese CF, Allen MF (2016) Disturbance in natural ecosystems: scaling from fungal diversity to ecosystem functioning, In Druzhinina IS and Kubicek CP (Eds) “Environmental and Microbial Relationships”, 79-98

123.          Mudrak O, Dolezal J, Frouz J (2016) Initial species composition predicts the progress in the spontaneous succession on post-mining sites, Ecological Engineering, 95: 665-670

124.          Naeem S, Colwell RK (1991) Ecological consequences of heterogeneity of consumable resources, In Kolosa J, Picklett STA (Editors) “Ecological Heterogeneity” Springer, New York, 224-255

125.          Nash KL, Allen CR, Angeler DG, Barichievy C, Eason T, Garmestani AS, Graham NAJ, Grandholm D, Knutsen M, Nelson RJ, Nystrom M, Stow CA (2014) Discontinuities, cross-scale patterns, and the organization of ecosystems, Ecology, 95: 654-667

126.          Neagoe A, Iordache V, Kothe E (2010) Effects of the inoculation with AM fungi on plant development and oxidative stress in areas contaminated with heavy metals. Presentation at COST870 meeting in Jyvaskyla, Finland, 13-15 December, Book of abstracts, pp 22

127.          Neagoe A, Iordache V, Kothe E (2013) Upscaling the biogeochemical role of arbuscular mycorrhizal fungi in metal mobility, in Goltapeh EM, Danesh ER, Varma A (Eds) “Fungi as bioremediators”, Springer, 285-311

128.          Neagoe A, Stancu P, Nicoară A, Onete M, Bodescu F, Gheorghe R, Iordache V (2014) Effects of arbuscular mycorrhizal fungi on Agrostis capillaris grown on amended mine tailing substrate at pot, lysimeter, and field plot scales, Environmental Science of Pollution Research, 21: 6859 – 6876

129.          Ngosong C, Gabriel E, Ruess L (2014) Collembola grazing on arbuscular mycorrhiza fungi modulates nutrient allocation in plants, Pedobiologia – Journal of Soil Ecology, 57: 171-179

130.          Nichols OG, Nichols FM (2003) Long-term trends in faunal recolonization after bauxite mining in the Jarrah Forest of Southwestern Australia, Restoration Ecology, 11: 261-272

131.          Nicoară A, Neagoe A, Stancu P, de Giudici G, Langella F, Sprocati AR, Iordache V, Kothe E (2014) Coupled pot and lysimeter experiments assessing pant performance in microbially asisted phytoremediation, Environmental Science of Pollution Research, 21: 6905-6920

132.          Nikolic N (2013) Ecology of alluvial arable land polluted by copper mine tailings: new insights for restoration, PhD Theses, University of Hohenheim

133.          Nikolic N, Kostic L, Djordjevic A, Nikolic M (2011) Phosphorus deficiency is the major limiting factor for wheat on alluvium polluted by copper mine pyrite tailings: a black box approach, Plant Soil, 339: 485-498

134.          Norman MA, Koch JM, Grant CD, Morald TK, Ward SC (2008) Vegetation Succession after bauxite mining in Western Australia, 14: 278-288

135.          O’Brien SL, Gibbons SM, Owens SM, Hampton-Marcell J, Johnston ER, Jastrow JD, Gilbert JA, Meyer F, Antonopoulos DA (2016) Spatial scale drivers patterns in soil bacterial diversity, Environmental Microbiology, 18: 2039-2051

136.          Opik M, Davison J (2016) Uniting species- and community-oriented approaches to understand arbuscular mycorrhizal fungal diversity, Fungal Ecology, 24: 106-113

137.          Opik M, Peay KG (2016) Mycorrhizal diversity: diversity of host plants, symbiotic fungi and relationships, Fungal Ecology, 24: 103-105

138.          Parmenter RR, Macmahon JA (1987) Early successional patterns of arthropod recolonization on reclaimed strip mines in Southwestern Wyoming: The ground-dwelling beetle fauna (Coleoptera), Environ Entomol, 16: 168-177

139.          Paterno GB, Filho JAS, Ganade G (2016) Species-specific facilitation, ontogenetic shifts and consequences for plant community succession, Journal of Vegetation Science, 27, 606-615

140.          Peay KG (2016) The mutualistic niche: mycorrhizal symbiosis and community dynamics, Annu Rev Evol Syst, 47: 143-164

141.          Peay KG, Bruns TD (2014) Spore dispersal of basidiomycete fungi at the landscape scale is driven by stochastic and deterministic processes and generates variability in plant–fungal interactions, New Phytologist, 204: 180-191

142.          Peay KG, Mathney PB (2017) The biogeography of ectomycorrhizal fungi – a history of life in the subterranean, In Martin F (Ed.) “Molecular Mycorrhizal Symbiosis”, John Willey & Sons, 341-361

143.          Pickles BJ, Anderson IC (2016) Spatial ecology of ectomycorrhizal fungi communities, In Martin F (Ed.) “Molecular Mycorrhizal Symbiosis”, John Willey & Sons, 363-386

144.          Pietrzykowski M (2014) Reclamation and reconstruction of terrestrial ecosystems on mine sites – ecological effectiveness assessment, Energy, 2: 120-151

145.          Poisot T, Stoufer DB, Kefi S (2016) Describe, understand and predict: why do we need networks in ecology ? Functional Ecology, 30: 1878-1882

146.          Powel JR, Bennet AE (2016) Unpredictable assembly of arbuscular mycorrhizal fungal communities, Pedobiologia, 59: 11-15

147.          Powel JR, Karunaratne S, Campbell CD, Yao H, Robinson L, Singh BK (2015) Deterministic processes vary during community assembly for ecologically dissimilar taxa, Nature Communications, 6:8444, doi: 10.1038/ncomms9444

148.          Prewitt L, Kang Y, Kakumanu ML, Williams M (2014) Fungal and bacterial community succession for three wood types during decay in forest soil, Microbial Ecology, 68: 212-221

149.          Provencher L, Frid L, Czembor C, Morisette JT (2016) State-and-transition models: conceptual versus simulation perspectives,usefulness andbreadth of use, and land management applications, In Germino MJ et al. (eds.) “Exotic brome-grasses in arid and semiarid ecosystems of the Westearn US, Springer, 371-407

150.          Revillini D., Gehring CA, Johnson NC (2016) The role of locally adapted mycorrhizas and rhizobacteria in plant-soil feedback systems, Functional Ecology, 30: 1086-1098

151.          Rhodes CJ (2014) Mycoremediaton (bioremediation with fungi) – growing mushrooms to clean the earth, Chemical Speciation and Bioavailability, 26: 196-198

152.          Rigg JL, Offord CA, Singh BK, Anderson I, Clarke S, Powell JR (2016) Soil microbial communities influence seedling growth of a rare conifer independent of plant–soil feedback, Ecology, 97: 3346-3358

153.          Rigg JL, Offord CA, Singh BK, Anderson IC, Clarke S, Powell JR (2016) Variation in soil microbial communities associated with critically endangered Wollemi pine affects fungal, but not bacterial, assembly within seedling roots, Pedobiologia, 59, 61-71

154.          Rigg JL, Offord CA, Zimmer H, Anderson IC, Singh BK, Powell JR (2017) Conservation by translocation: establishment of Wollemi pine and associated microbial communities in novel environments, Plant Soil, 411: 209-225

155.          Roubickova A (2013) Interactions of soil fauna and plants during succession on spoil heaps after brown coal mining, PhD Theses, Charles University of Prague

156.          Roy-Bolduc A, Bell TH, Boudreau S, Hijri M (2015) Comprehensive sampling of an isolated dune system demonstrates clear patterns in soil fungal communities across a successional gradient, Environmental Microbiology Reports, 7: 839-848

157.          Roy-Bolduc A, Laliberte E, Boudreau S, Hijri M (2014) Strong linkage between plant and soil fungal communities along a coastal dune system, FEMS Microbial Ecology, 92: fiw156

158.          Ruess L, Lussenhop J (2012) Trophic interactions of fungi and animals, In Wall D. H. et al. (Editors) “Soil ecology and ecosystem services”, Oxford University Press, Oxford, pagini

159.          Scheiner SM, Chiarucci A, Fox GA, Helmus MR, McGlinn DJ, Willig MR (2011) The underpinnings of the relationship of species richness with space and time, Ecological Monography, 81, 195-213

160.          Scheu S, Schulz E (1996) Secondary succession, soil formation and development of a diverse community of oribatids and saprophagous soil macro-invertebrates, Biodiversity and Conservation 5: 235-250

161.          Schickmann S, Urban A, Krautler K, Nopp-Mayr U, Hacklander K (2012) The interrelationship of mycophagous small mammals and ectomycorrhizal fungi in primeval, disturbed and managed Central European mountainous forests, Oecologia, 170: 395-409

162.          Schmidt SK, Nemergut DR, Darcy JL, Lynch R (2014) Do bacterial and fungal communities assemble differently during primary succession ? Molecular Ecology, 23, 254-258

163.          Schneider K, Renker C, Maraun M (2005) Oribatid mite (Acari, Oribatida) feeding on ectomycorrhizal fungi, Mycorrhiza, 16: 67-72

164.          Schrama M, Van der Plas F, Berg MP, Off H (2017) Decoupled diversity dynamics in green and brown webs during primary succession in a saltmarsh, Journal of Animal Ecology, 86: 158-169

165.          Schweiger W, Diffendorfer JE, Holt RD, Pierotti R, Gaines MS (2000) The interaction of habitat fragmentation, plant and small mammal succession in an old field, Ecological Monographs, 70: 383-400

166.          Sheoran V, Sheoran AS, Poonia P (2010) Soil reclamation of abandoned mine land by revegetation: a review, International Journal of Soil, Sediment and Water, 3, Art. 13

167.          Sheoran V, Sheoran AS, Poonia P (2016) Factors affecting phytoextraction, Pedosphere, 26: 148-166

168.          Singh M, Srivastava PK, Verma PC, Kharwar RN, Singh N, Tripathi RD (2015) Soil fungi for mycoremediation of arsenic pollution in agriculture soils, Journal of Applied Microbiology, 119: 1278-1290

169.          Sperfeld E, Wagner ND, Halvorson HM, Malishev M, Raubenheimer D (2017) Bridging ecological stoichiometry and nutritional geometry with homestasis concepts and integrative models of organism nutrition, Functional Ecology, 31: 286-296

170.          Stamou GP, Papatheodorou (2016) Studying the complexity of the secondary succession process in the soil of restored open mine lignite areas: the role of chemical template, Applied Soil Ecology, 103, 56-60

171.          Sterkenburg E (2016) Drivers of soil fungal communities in boreal forests, PhD theses, Swedish University of Agricultural Sciences

172.          Stringham T K, Krueger WC, Shaver PL (2001) States, transitions, and threshold: further refinement for rangeland applications, Special Report 1024, Oregon State University

173.          Stursova M, Barta J, Santruckova H, Baldrian P (2016) Small-scale spatial heterogeneity of ecosystem properties, microbial community composition and microbial activities in a temperate mountain forest soil, FEMS Microbiol Ecol 92: fiw185.

174.          Sun H, Wu Y, Zhou J, Bing H (2016) Variations of bacterial and fungal communities along a primary successional chronosequence in the Hailuogou glacier retreat area (Gongga Mountain, SW China), J. Mt. Sci, 13: 1621-1631

175.          Sun Q, Liu Y, Yuan H, Lian B (2016) The effect of environmental contamination on the community structure and fructification of ectomycorrhizal fungi, Microbiology Open, 6:e00396

176.          Swihart RK, Slade NA (1990) Long-term dynamics of an early successional small mammal community, American Midland Naturalist, 123: 372-382

177.          Tedersoo L, Bahram M, Cajthaml T, Polme S, Hiiesalu I, Anslan S, Harend H, Buegger F, Pritsch K, Koricheva J, Abarenkov K (2016) Tree diversity and species identity effects on soil fungi, protists and animals are context dependente, The ISME Journal, 10: 346-362

178.          terHorst CP, Zee PC (2016) Eco-evolutionary dynamics in plant-soil feedbacks, Functional Ecology, 30: 1062-1072

179.          Teste FP (2016) Restoring grasslands with arbuscular mycorrhizal fungi around remnant patches, Applied Vegetation Science, 19: 3-4

180.          Teste FP, Dickie IA (2017) Mycorrhizas across successional gradients, In Johnson NC, Gehring C, Jansa J “Mycorrhizal mediation of soil fertility, structure and carbon storage”, Elsevier, 67-89

181.          Tews J, Brose U, Grimm V, Tielborger K, Wichmann MC, Schwager M, Jeltsch F (2004) Animal species diversity driven by habitat heterogeneity/diversity: the importance of keystone structures, Journal of Biogeography, 31: 79-92

182.          Tilman D (1985) The resource-ratio hypothesis in plant succession, The American Naturalist, 125: 827-852

183.          Tilman D (1990) Constraints and tradeoffs: toward a predictive theory of competition and succession, OIKOS, 58: 3-15

184.          Tischew S, Baasch A, Grunert H, Kirmer A (2014) How to develop native plant communities in heavily altered ecosystems: examples from large-scale surface mining in Germany, Applied Vegetation Science, 17: 288-301

185.          Tiunov AV, Scheu S (2005) Arbuscular mycorrhiza and Collembola interact in affecting community composition of saprotrophic microfungi, Oecologia, 142: 636-642

186.          Topp W, Thelen K, Kappes H (2010) Soil dumping techniques and afforestation drive ground-dweling beetle assemblages in a 25-year-old open-cast mining reclamation area, 36: 751-756

187.          Tordoff GM, Boddy L, Jones TH (2008) Species-specific impacts of collembola grazing on fungal foraging ecology, Soil Biology & Biochemistry, 40: 434-442

188.          Torrez V, Ceulemans T, Mergeay J, de Meester L, Honnay O (2016) Effects of adding an arbuscular mycorrhizal fungi inoculum and of distance to donor sites on plant species recolonization following topsoil removal, Applied Vegetation Science, 19: 7-19

189.          Triska MD, Craig MD, Stokes VL, Pech RP, Hobbs RJ (2016) The relative influence of in situ and neighborhood factors on reptile recolonization in post-mining restoration sites, Restoration Ecology, 24: 517-527

190.          Urbanova M, Snajdr J, Brabcova V, Merhautova V, Dobiasova P, Cajthami T, Vanek D, Frouz J, Santruckova H, Baldrian P (2014) Litter decomposition along a primary post-mining chronosequence, Biol Fertil Soils, 50: 827-837

191.          Valyi K, Marhiah U, Rillig MC, Hempel S (2016) Community assembly and coexistence in communities of arbuscular mycorrhizal fungi, The ISME Journal, 10: 2341-2351

192.          Van der Wal A, Geydan TD, Kuyper TW, de Boer Wietse (2012) A thready affair: linking fungal diversity and community dynamics to terrestrial decomposition processes, FEMS Microbiol Rev, 37: 477-494

193.          Vernes K (2003) Fine-scale habitat preferences and habitat partitioning by three mycophagous mammals in tropical wet sclerophyll forest, north-eastern Australia, 28: 471-479

194.          Walker LR, Walker J, Hobbs RJ (2007) “Linking Restoration and Ecological Succession”, Springer, New York

195.          Walker LR, Wardle DA, Bardgett RD, Clarkson BD (2010) The use of chronosequences in studies of ecological succession and soil development, Journal of Ecology, 98: 725-736

196.          Weiher E, Freund D, Bunton T, Stefansky A, Lee T, Bentivenga S (2011) Advances, challenges and a developing synthesis of ecological community assembly theory, Phil. Trans. R. Soc. B, 366: 2403-2413

197.          Wodika BR, Klopf RP, Baer SG (2014) Colonization and recovery of invertebrate ecosystem engineers during prairie restoration, Restoration Ecology, 22: 456-464

198.          Wright IJ, Reich PB, Westoby M, et al. (2004) The worldwide leaf economics spectrum, Nature, 428: 821-827

199.          Zangaro W, Rondina ABL (2016) Arbuscular mycorrhizas in different succesional stages in some Brazilian ecosystems, In Pagano MC “Recend advances on mycorrhizal fungi”, 47-62

200.          Zorilla JM, Serrano JM, Casado MA, Acosta FJ, Pineda FD (1986) Structural characteristics of an ant community during succession, Oikos, 47: 346-354