O bună parte din impostura publică în domenii unde sunt necesare competențe
bine delimitate este datorată absenței know-how-ului
despre știință. Situația este inevitabilă în societatățile în care există numai
un secol și ceva de când acest domeniu se dezvoltă sub presiunea formelor instituționale
fără fond. Procesul natural de evoluție organică a comunităților științifice ara
loc la scara secolelor. În țările unde știința pare să fi crescut mai rapid
este fie datorită furtului de idei, fie datorită unor planuri de susținere
masivă din exterior. Nu există nici un interes pentru susținerea României din
exterior, pentru că ar crește costurile de control și ar micșora exportul de
creiere.
În acest condiții o soluție bottom-up
poate fi formalizarea metodei de producere a cunoașterii științifice acolo unde
există această cunoaștere tacită la scara unor grupuri, sau chiar la scara unor
organizații. Formalizarea trebuie să fie cu măsură, pentru a nu sări din lac în puț: rigidizarea
procedurală subminează creativitatea științifică. Procedurile, dacă e să fie de
folos, trebuie să fie flexibile, să permită adaptabilitate în timpul implementării
lor și să fie revizuite frecvent, la scara de timp a câtorva ani. Pe de altă
parte, în contextul unei societăți imature cultural formalizarea e bună pentru
că evidențiază locul fiecărei resurse necesare pentru producția cunoașterii
științifice și astfel nu permite deturnare textelor cunoașterii științifice
către abordări dogmatice scientiste, sau, din contră, către interpretări
textualiste relativiste, adică citirea textelor științifice ca pe niște
narațiuni. Ştiința e un exercițiu cu constrângeri foarte multe dinspre
realitate şi dinspre resurse şi instrumente și se află în permanentă evoluție:
nu poate fi nici dogmatică, nici relativă. Pentru a înțelege de ce e așa e
nevoie să fie cunoscută în mecanismele ei de producție.
În acest text prezint un exemplu de procedură flexibilă pentru scrierea
unui articol științific sursă primară. Sursele primare sunt cele în care se
raportează cunoașterea la prima mână, sursele secundare sunt sinteze focalizate
de surse primare, iar sursele terțiare sunt sinteze mai ample cu sistematizări și
dezvoltări teoretice (sub forma unor cărți).
Exemplu de procedură
1 Aspecte generale:
Producerea
de articole este o etapă importantă a procesului de producție a cunoașterii
științfice. Scrierea articolelor științifice nu este o activitate de diseminare
a rezultatelor științifice, ci pasul final de verificare independentă a
calității, validare obiectivă și stabilire a poziției cunoașterii științifice
rezultate în ierarhiile de merit agreate de comunitatea ștințifică în sub-domeniul
de cercetare respectiv. Diseminarea cunoașterii este o activitate separată,
finanțată din pachete de lucru distincte ale proiectelor, are loc îndeosebi
după publicarea articolelor științifice și se referă la transferul rezultatelor
către publicul larg și deținătorii de interese prin metode specifice care sunt
în bună măsură legate de activitățile de PR ale proiectelor și organizațiilor
de cercetare.
2
Principii:
·
Folosirea metodei
științifice la cele mai înalte standarde
·
Crearea unor seturi
de date la cele mai înalte standarde metodologice cu control al calității
pentru fiecare tip de variabilă.
·
Control al
respectării standardelor de etică și integritate academică, asigurarea
trasabilității datelor și stadiilor de elaborare a manuscriselor în toate etapele
de producție a lor, criterii transparente și anunțate în prealabil de stabilire
a autorilor
·
Eficacitate,
articolele vor răspunde scopurilor proiectelor care au finanțat producerea lor
·
Eficiență,
articolele vor fi produse într-un interval de timp rezonabil după finalizarea
contractelor care au furnizat proiectarea cercetării și seturile majore de date
în fază finală de producere.
3 Pași pentru creșterea ritmului de
producere a cunoașterii ștințifice în stadiu publicat:
1.
Pregătirea setului de
date brute într-un format publicabil în depozite on-line cu DOI agreate de
revistele științifice de cel mai înalt nivel (exemplu https://www.nature.com/sdata/policies/repositories )
2.
Citirea tiparului
general de articol specific grupului de cercetare din Anexa 1. Decizie cu
privire la structura dorită a capitolului de rezultate.
3.
Prelucrarea datelor
în acord cu ipotezele și obiectivele, identificarea rezultatelor principale și
a rezultatelor asociate de importanță secundară.
4.
Alegerea revistei
căreia îi va fi trimis manuscrisul. Citirea a 2-3 articole recente din acea
revistă pentru identificarea formatului detaliat (structura pe paragrafe a
capitolelor, numărul mediu de titluri la bibliografie).
5.
Adaptarea
structurii general de articol din Anexa 1 a procedurii pentru a se potrivi cu
formatul încurajat sau impus de revista aleasă. Decizie cu privire la forma
finală a structurii / planului articolului.
6.
Selectarea
și organizarea bibliografiei preliminare în directoare corespunzând fiecărui
paragraf major din articol, conform Anexei 1: 1 Introduction Subfield,
2 Introduction Topic, 3 Introduction Problem, 4 Methods, 5 Discussion
Comparisons, 6 Discussion Significance.
7.
Propunerea listei preliminare de autori
principali și co-autori folosind criteriile din Anexa 2 a acestei proceduri.
8.
Distribuirea către autori și persoanele care vor fi
menționate la mulțumiri a sarcinilor pentru contribuții la redactarea
articolului cu termenele lor limită.
9.
Integrarea contribuțiilor, propunerea listei finale de
autori principali și coautori, obținerea acordului final al tuturor
cercetătorilor menționați în articol cu privire la forma finală a manuscrisului
care va fi înaintat spre publicare.
Încheiere
Parcurgând procedura și anexele ei publicul larg poate sesiza cât de
departe este modul de a gândi științific de reprezentările despre știință
formate la nivel preuniversitar. E limpede din ea, de asemenea, cā nu poți
preda cu noimā despre scrierea academicā dacā nu stāpâneşti producția ştiinței
respective şi e la fel de clar cā ciclul de licențā nu se poate separa puternic
de master şi doctorat într-o universitate de cercetare avansatā. Această
separare destul de fermă în realitatea instituțională e rezultatul faptului că
multe cadre didactice nu au know-how-ul despre producerea cunoașterii
științfice la standarde internaționale. Situația este responsabilă și pentru
iluzia că multe universități din România ar putea să fie implicate în
orgnizarea ciclului de doctorat. Nu poate exista un ciclu de doctorat viabil
fără formare puternică la licență a studenților în spiritul științei ca fenomen
viu, iar aceasta nu poate avea loc fără servirea ciclului de licență de către
profesori care sunt și oameni de știință toată cariera, nu numai specialiști în
predare.
Un alt aspect care se poate observa este că ceea ce numim etică și
integritate academică este inseparabil de procesul de producere a cunoașterii
științifice. Nu poate exista o specializare abstractă în etică și integritate,
separările instituționale de acest fel deturnează atenția de la funcția acestor
standarde, care este de asigurarea calității cunoașterii științifice cu tot ce
implică ea operațional. Specializarea instituțională în etică și integritate
este bună numai dacă funcționează ca un catalizator finanțat de la niveluri
manageriale al evoluției bunelor practici în unitățile funcționale care produc
efectiv știința. Codificarea hipergenerală, care acoperă numeroase domenii
științifice, trebuie completată cu formalizări la firul ierbii, altminteri vor
fi percepute ca frâne în producție și utilizate pentru tranșarea unor dispute
locale. În particular, problema plagiatului academic este o problemă relativ
mică, undeva în lanțul de producție al științei, și nu se poate rezolva
punctual, ci numai prin creșterea know-how-ului despre știință în domeniile
respective. Profilarea ei foarte sus pe agenda publică e un mod reactiv de a
compensa absența unor abilități și competențe de fond în sistemul de educație
și cercetare.
Am discutat în acest text câteva aspecte despre formalizarea producerii
cunoașterii științifice, insistând pe disfuncția atât a absenței totale, cât și
a supralicitării. Am dat un exemplu de procedură creată recent pentru a ghida
tinerii în formare, doctoranzi și asistenți de cercetare. Cele aduse în atenția
publicului prin acest text nu sunt soluții imuabile, ci reflectă numai eforturi
de evoluție către o normalitate academică. România pare într-un moment
favorabil, putem încerca să lăsăm ceva mai bun tinerilor decât am avut noi
parte.
Anexa 1 Tiparul general al unui articol sursă primară în Centrul
pentru servicii ecologice “Dan Manoleli” al Universității din București pentru
adaptare la specificul jurnalului și al cercetării efective. Textul este în
engleză deoarece toate revistele relevante în domeniul nostru publică numai în
această limbă de circulație internațională.
Abstract (its structure is depending on the journal)
Background
…….. Scope (we present…, then why is this important for the topic)………
Conclusions
or
Main
finding (Here we show….). Sub-field and topic. Methods. Conclusions.
Introduction
Para 1 Context
1
The sub-field of research 5 short phrases, each with 2-3 citations. The
field is the outer layer of knowledge including the problem (paragraph 3). It
may be different depending on the journal. For examples phyto-stabilization in
phytoremediation journal, or ecosystem services in an environmental journal, or
effect of a class of pollutants in an toxicology or pollution journal, or
phenotypic plasticity, or modeling in other journals.
Paragraph 2a
Context 2
The specific
topic of research 5 short phrases, each with 2-3
citations. This paragraph makes the link between the sub-field and the
problem.
Paragraph
2b Methodological context. This paragraph only when the methods
add something different to the methods in the field. E.g. some innovative
experimental design, or some innovative amendments. 3-4 phrases with 2
citations each.
Paragraph 3 The problem tackled in the article. 4 phrases, each with 2-3
citations. The problem belongs to the topic (e.g. some kind of traits
specific to a particular ecosystem service belong to the traits topic, or the
role of organisms in the production of ES, depending on the journal and kind of
research). In the end the formulation of the hypotheses (one or
two, no more) or of the objectives (one or two) of the article. If the
hypotheses is complex, across many scales or along a causal chain, a figure
should be included (as in Neagoe et al. 2014).
Methods
Subchapter 1 The site
Subchapter
2 The field or
experimental design
Subchapter 3 The measured variables by types. Sub-sub
chapters for some specific techniques may be included, if it is the case.
Subchapter 4 Data processing. It may include of workflow
figure, if the processing is complex.
Results
The
order is not unique, it depends on the hypotheses or the objective. If the article reports fundamental
results the order of subchapters may be
·
Raw
phenomena sub-chapters (facts proved by tests for differences between average
values, a spatial structure of field date at some scales, a change in time,
depending on the hypotheses), and then the sub-chapters with potential causal
relations between the facts, which might explain some facts by other ones (e.g.
by correlations between variables occurring in the separate facts – facts in
soil with facts in roots, facts at individual scale with facts at plot scale).
·
Sub-chapters along the causal chain depicted
in figure 1 in the introduction, followed by subchapter with other explorations
of data to reveal their structure independent of the hypotheses, if there is
one and there is space in the article format in that journal (e.g. by
multivariate techniques).
If
the article reports applied results the order may be:
·
The
main results supporting the objective (e.g. plant cover, or plant biomass for a
new phytoremediation technique, or plant role in the production of an ecosystem
service – e.g. erosion control, or control of leaching of toxic elements)
·
Other
relevant results fine tuning the main results. E.g. the oxidative stress of
plants in the successful variants, or the co-leaching of nutrients together
with the toxic elements).
The specific structure of the Result is decided from the beginning
the manuscript writing, because it may influence the content of the Introduction
(in subfield and specific topic).
Discussion
Subchapter 1 Comparison of facts/findings with the findings of
other authors, 2-3 phrases
with 2-3 citations for each subchapter in the results.
Subchapter 2a For fundamental
articles (e.g. plant science, ecology, biogeochemistry):
·
Discussion
of the significance of the results for
future research, one paragraph for each direction of research (e.g. one for
stoichiometric traits, one for mechanical traits, one for oxidative stress, one
for integrated research).
Subchapter 2b For applied
research (e.g phytoremediation, or monitoring):
·
Description
of the TRL level of the results, up to 4. Discussion of the significance of the results for the development of techniques in
the field at higher TRL level.
·
Discussion
of potential economic feasibility of the future techniques, why the people
would farther work on this problem from economic perspective.
Subchapter 2c
For complex articles (as in environmental science, e.g. STO-TEN, or in
multidisciplinary journal, Nature Plants, Scientific Reports)
·
2a
and 2b together
The
subchapters may restrain to paragraph depending on the dimension of the article
imposed by the journal.
Conclusions
About
the hypothesis or objectives.
About
exploratory / fine tuning results, if it is the case.
About
significance of the main results for future fundamental research or for
technologies, or for both of them.
Acknowledgments
Role of each author: X.Y contributed to research design and
coordination (50%), measurement (10%), data processing (50%), article writing
(60%). The sum of all authors is 100 %. Thanks to other contributors who are
not authors, e.g. for measurements below 5%, or for a figure in the methods
with the site, etc. Recognition of projects for research design and
measurements (main project, or one extra if there are two research hypotheses
with the same large complex experiment), for finalization of some measurements
(extra project if it is the case), for data processing and article writing
(extra project).
References
No
more than 60-80 for an article, excepting for complex article (basic and
applied research together) about 100.
The
number might be shorter depending on the journal.
Raw
data
Uploaded
with DOI in a public repository, referred in the methods in the sub-chapter
about data processing.
Anexa 2 Criterii de stabilire a autorilor unui articol sursă
primară. Tabel tradus și adaptat
după informațiile disponibile la https://journals.plos.org/plosone/s/authorship
