Trebuie făcută cercetare sau nu la nivel de licență într-o facultate de biologie?

Alături de opinia contrară există și opinia că într-o universitatea de cercetare avansată și educație nu ar trebui făcută cercetare la nivelul de licență, cel puțin la specializarea ecologie. Cum această specializare nu poate avea practici diferite de cele ale facultății este firesc să punem întrebarea la modul general. Trebuie studenții biologi la nivel de licență să facă cercetare sau nu?

Miza problemei este calitatea pregătirii studenților în procesul de întocmire a lucrării de licență, în acord cu potențialul lor personal. Nici să îi chinui pe cei care nu ar putea lucra în acest fel, dar nici să le pui capac celor care vor să facă mult mai mult. Aplicarea unui pat al lui Procust în privința asta duce la dificultăți majore ale doctoranzilor în sistem de trei ani de a publica ISI rezultatele muncii. Cu totul alta ar fi situația dacă ei ar veni lansați încă de la nivel de licență, așa cum o parte din conducerea facultății dorește.

 

Opinia că nu trebuie făcută cercetare aplicată instituțional a dus cel puțin la secția de ecologie la scăderea drastică a nivelului mediu al lucrărilor de licență în ultimii ani, în special după trecerea la sistemul Bologna, facilitând compilarea de texte, adesea plagiate, și preluarea unor studii de caz făcute de persoane de la alte instituții de unde la iau studenții noștri prin relații personale. Anul acesta în ianuarie am avut chiar "plăcerea" să mi se aducă o teză de doctorat ușor pieptănată pe post de lucrare de licență, cumpărată de studenta perspectivă pentru a-și putea susține lucrarea. S-a insistat să dau drumul persoanei respective să susțină lucrarea și doar demonstrarea detaliată a existenței fraudei a făcut acceptată respingerea lucrării în forma respectivă. Nu acceptând orice ni se servește vom avea competiție la master și ocuparea tuturor locurilor, ci doar ridicând standardul la admiterea în facultate, aceasta e părerea mea.

Dar care sunt practicile internaționale în privința cercetării la nivel de licență?

Dacă dorim să vedem care sunt practicile internaționale pentru o universitatea de cercetare în domeniul ecologiei putem intra pe pagina web a Universității din Harvard (http://isites.harvard.edu/icb/icb.do?keyword=k5526&pageid=icb.page60667) , unde avem toate informațiile necesare cu privire la organizarea programului de licență (undergraduate) în Biologia Organismelor și Evoluționistă, program în care la această universitate se încadrează și specializarea ecologie (http://www.oeb.harvard.edu/research/ecology.html).

Citez din informația disponibilă la adresele menționate:

Doing research?

Research can be exhilarating, but it can also be time-consuming, tedious, and frustrating. Before committing yourself to a major research project (e.g. a thesis), we recommend that you take time to gain the requisite experience to determine whether or not research is for you. A typical undergraduate research career at Harvard would look like this (but this is only one of a very large number of possible research paths through Harvard):

 

Freshman/Sophomore years. It is not essential to start research this early, but many students do, and find it a rewarding experience. Find a lab whose work interests you. For advice on finding a lab, consult with Margaret Lynch, the Undergraduate Research Advisor, or Assistant Head Tutor, Andrew Berry.

Some students "spam" the faculty by broadcasting email to every professor.  This is not the way to go!

Și așa mai departe...

Summer research. Many students use their summers to do research. There are many fellowships that make this an affordable option.

Junior/Senior years. Typically, research gets more serious at this stage and students will often gain credit for a semester of research.

 

MCZ Grants in Aid of Research. .... Applications must include a brief research proposal (maximum 500 words) and identify a Harvard faculty member who has agreed to supervise the project. The proposal should describe the project's goals, the specific plan to accomplish those goals, and the role of the faculty sponsor. Awards range from $500 to $2500 and may provide support for the academic year (fall and spring semesters) or summer. 

Merită inspectată toată informația, pentru că este un model de succes care ar putea fi aplicat și la noi în facultate printr-un program de management adecvat. Observăm că nu numai că studenții au voie să facă cercetare, dar nici nu se pune problema să aibă o lucrarea de licență fără să facă cercetare, iar pentru asta întocmesc mini-proiecte de cercetare. Altfel spus licențiații vor fi oameni care sunt educați să gândească cu capul lor, nu doar să se integreze în echipe conduse de oameni care gândesc pentru ei.

Sunt studenții de la Harvard mai inteligenți ca ai noștri? Nu cred asta. Am avut studenți la licență care mi-au declarat că în facultate au fost mai puțin solicitați intelectual decât în liceu. Prin urmare problema este ce cerem studenților, nu ce sunt ei capabili sau nu să facă. Problema este cum gândim profilul absolventului, nu atât în vorbe, cât mai ales în fapte.

Realitatea este că opțiunile profesorilor vin din capacitatea profesorilor de a face cercetare de performanță sau nu ei înșiși, și în existența resurselor financiare pentru așa ceva obținute prin proiecte sau direct de către conducerea facultății prin parteneriate public-privat de la companii mari care ar dori să ofere burse, granturi de cercetare aplicativă unor grupuri studenți-profesori. Cei care nu sunt ca la Harvard sunt mai ales profesorii, nu atât studenții. Desigură că nu este numai responsabilitatea lor, pentru că există o constrângere a climatului general din educație și cercetare, dar au și ei o parte din răspundere.

În aceste condiții este limpede că nu poate exista un răspuns rigid la întrebarea dacă trebuie sau nu făcută cercetare la nivel de licență în facultatea noastră. Trebuie să fie un răspuns adaptativ în funcție de ce poate fiecare profesor și ce poate fiecare student, cel puțin până se uniformizează capacitatea de a face cercetare la nivelul dorit. Asta nu înseamnă să trebuiască să ia zece la licență doar cei cu lucrări de cercetare, așa cum este la Harvard (de altfel maximum la Harvard se dă în situații cu totul și totul excepționale, dar asta este altă discuție). Dar nici să blocăm oamenii care pot să formeze, dacă sunt profesori, și să fie formați, dacă sunt studenți, la standardele unei universități de cercetare avansată și educație cum este Universitatea din București.

 

Personal obiectivul meu profesional este ca în câțiva ani să lucrez cu oameni care deja din anul 2 sunt implicați în proiecte de cercetare iar la susținerea lucrării să fie deja coautori într-o lucrare dintr-o revistă cotată ISI. Dacă în proiectele derulate până acum s-au putut realiza două teze de doctorat, una susținută deja la Universitatea din București, și una care urmează să fie susținută la Universitatea din Jena, Germania, cu numeroase publicații ISI, dacă avem și un masterand al facultății coautor deja la o lucrare într-o revistă internațională, obiectivul enunțat mi se pare absolut fezabil. Dar nu totul este lapte și miere. Dificultățile de redactarea a unor lucrări ISI complet de către ei înșiși pe care acești doctoranzi și masteranzi le-au avut și încă le mai au vin din faptul că nu au fost obișnuiți cu literatura științifică încă din anul 1, că nu au fost implicați în ceea ce le place, în cercetare, încă din al doilea semestru al anului 1, dacă ar fi dorit. Nu așteptând pe la ușile profesorilor, ci având un sistem de informare și opțiuni de la nivel de decanat.

 

Blocarea instituțională a implicării studenților la nivel de licență în cercetare ar fi împotriva intereselor studenților, al intereselor facultății și ale Universității din București și ar servi doar interesele personale ale celor care au făcut-o până acum și mai doresc să mențină această situație.