Un exemplu și pentru cei din universități de a spune lucrurilor pe nume. Ca și această mamă trebuie să avem puterea să ne punem contra curentului.
"S-a lasat linistea peste scandalul invatatoarei de la Scoala 10, dar se ridica numeroase intrebari...
Acest cadru didactic se va intoarce vreodata la catedra?
Ce se intampla daca va castiga contestatia asupra deciziei de desfacere a contractului de munca?
De ce legea este atat de vulnerabila si permisiva, de ce nu sanctioneaza rapid astfel de oameni?
De ce parintilor le este frica sa denunte astfel de situatii?
De ce se ingramadesc unii parinti sa arunce cu cadouri in profesori?
Cine este mai vinovat, parintii sau profesorii?
Am simtit o victorie cand s-a dat sentinta si chiar daca decizia este una corecta si fireasca, nu am crezut in ea pana nu s-a intamplat.
Mi-am adus aminte de intrebarea doamnei invatatoare in momentul in care un parinte ii reprosa discret ca ne-a cerut cadouri pentru 17 persoane... AI PUTEREA SA TE PUI CONTRA CURENTULUI? Nu, nu am avut puterea aceasta, dar am identificat cine o are.
Dupa discutia inregistrata, m-am adresat directoarei scolii care mi-a explicat prieteneste ca doamna invatatoare este o personalitate a scolii, ca urmeaza sa discute cu dumneaei, dar ca Solutia potrivita care se impune este sa imi mut copilul la o alta clasa. Cu aceeasi seninatate directoarea mi-a explicat ca ea nu primeste cadouri, primeste doar flori si aranjamente si mi-a aratat cu indignare ghivecele modeste de pe birou. Asta dupa ce, cu o ora inainte, in calitate de Presedinte al Comitetului de Parinti al clasei, am mers personal si i-am inmanat doamnei director un cos de Craciun...
Nu mi-a fost greu sa ma decid sa dau publicitatii materialul. Mass Media ARE PUTEREA SA SE OPUNA CURENTULUI.
M-am gandit ca trebuie sa judece o lume intreaga daca e bine, daca e corect, daca e frumos sa vorbesti asa cu parintii copiilor a carui dascal esti, cu oamenii in general.
Am fost educata sa nu ma supun, sa nu accept lucrurile fara sa le inteleg, sa ma revolt atunci cand ma simt nedreptatita. Asta am si facut. Nimic mai mult.
De aici a urmat rolul presei, le-am dat o mana de ajutor confirmand si povestind adevarul de cate ori mi s-a solicitat.
Am ramas sa ma lupt cu parintii. Nu am incercat sa contactez pe nimeni dupa aceea, nu am vrut sa conving pe nimeni de nimic. Am asteptat sa vina spre mine cei care au simtit la fel. Si am avut surpriza sa mai fie un parinte care a mai facut o inregistrare, alti parinti carora li s-a vorbit urat sau care au fost presati sa isi duca copiii la afterschool-ul doamnei invatatoare. Mi s-a confirmat ca nu mai exista nimic subiectiv sau singular in experienta mea.
Nu vreau sa victimizez sau sa afirm cu tarie ca sunt impotriva strangerii de bani pentru scoala pentru ca nu a fost asa. Cred ca majoritatea dintre noi suntem dispusi sa bagam mana in buzunar cand este vorba despre copiii nostri. Nu putem sa trecem nepasatori peste faptul ca in scoli nu sunt conditii, ca nu au hartie igienica, sapun, creta, caldura, banci...
Doamna invatatoare ne-a spus ca are nevoie de un calculator, de o multifunctionala, rafturi, boxe, rechizite, curatenie suplimentara si noi ne-am dat peste cap sa i le oferim pe toate in cel mai scurt timp. Si cum sa te opui cand o invatatoare iti spune ca are nevoie de toate acestea pentru ca isi doreste si ne garanteaza rezultate, ca are nevoie de conditii pentru performanta, ca ii trebuie suport pentru calitatea actului educational. Am bagat deci mana in buzunar cu drag.
Deranjul a venit din atitudinea dumneaei, din felul in care ne vorbea, ne umilea, din naturaletea cu care ne spunea ca se simte sfidata ca nu ne-am dus copiii la afterschool-ul dumneaei si ca poate "face minuni cu copiii nostri sau ii poate lasa sa creasca singuri". Trebuia doar sa cotizam la afterschool-ul dumneaei.
Ne-a transmis ferm ca nu vrea cadouri de grup, ca vrea sa vada cat o apreciem individual si ne-a facut o lista lunga cu 17 cadouri pe care TREBUIA sa le cumparam pentru colegii dumneaei.
Si dupa ce toate acestea au iesit la iveala, invatatoarea a mai predat o saptamana, pentru ca asa e procedura. In tot absurdul situatiei, nimeni nu a avut puterea sa se opuna procedurii. O invatatoare acuzata, hartuita si stresata preda la clasa in timp ce o tara intreaga o vedea adresandu-li-se cu apelative ca tampiti, nesimtiti, oi sau cretini parintilor si revoltandu-se asupra unor cadouri "sarace".
Cum nimeni nu poate lua atitudine si toate autoritatile se ascund in spatele procedurilor, ministrul ramane neputincios si fara explicatii, cum poti tu ca parinte sa ai incredere, sa iti faci curaj sa iesi in fata.
A urmat ziua cu 9 ore de sedinte in care a trebuit sa imi explic gestul, nemultumirile in care am fost intrebata cu stupoare de ce ma plang de fapt sau daca eu sunt chiar atat de naiva incat sa cred ca ele, profesoarele chiar primesc porci cadou. Procesul verbal a trebuit schimbat integral spre nemultumirea comisiei formata chiar din colegele doamnei invatatoare.
Anomaliile procedurale se tin lant; invatatoarea investigata preda in continuare, colegele o cerceteaza, ii desfac contractul de munca, aceasta ataca decizia si probabilitatea sa se intoarca in sistem sau chiar la scoala la care a predat, asa cum isi doreste dumneaei, ramane foarte mare.
Si atunci, cati dintre noi sunt dispusi sa scoata la iveala aceste cazuri, sa depuna plangeri, sa dea declaratii, iar la final sa isi idea seama ca poate munca le-a fost in zadar.
Raman cu consternarea ca aceasta femeie mai are nesimtirea sa vrea inapoi la catedra, ca acest lucru este de fapt posibil, dar si cu speranta ca noi toti nu vom lasa acest lucru sa se intample. Pana la urma, IMPREUNA AVEM PUTEREA SA NE PUNEM IMPOTRIVA CURENTULUI".
___
Sursa: hotnews aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu