Câteva tipuri de limite ale științei evidențiate în timpul pandemiei

 

Tipuri de limite	Problemă	Aspect
Ale presupozițiilor filosofice	Simplificarea excesivă a viziunilor asupra lumii e dezavantajoasă în rezolvarea problemelor complexe	Vizunea reducționistă naturalistă descurajează integrarea aspectelor biologice cu a celor psihologice, sociale, economice
		Viziunea religoasă decuplată de știința modernă descurajează obținearea și utilizarea cunoașterii științifice relevante
Ale metodologiei științifice	Problema eșantionării reprezentative	Heterogenitatea
	Problema stabilirii tendințelor reale	Scara de timp a proceselor vs. scara de investigare a lor
	Problema investigării proceselor complexe organizate la scări multiple și traversând domenii diferite ale realității	Inter- și trans-disciplinaritate
		Limite obiective ale modelării integrate a proceselor complexe (teoretice, practice)
	Problema scării de timp a înțelegerii efectelor sociale ale unei medicații	Vaccinuri rapide ca experiment la scară socială în condiții de criză
Ale comunicării și aplicării cunoașterii științfice	Problema acordului dintre complexitatea abordării științifice și complexitatea situației pandemice	Mentalitățile din societate cu privire la știință care pot încuraja simplificarea excesivă în perceperea cunoașterii științifice
		Simplificările pot fi necesare din considerente de eficiență a controlui în situații de criză
		Managementul adaptativ este de dorit
	Interesele pentru neutilizarea cunoașterii științifice disponibile	Aspecte economice, instituționale și morale

Contribuții de popularizare a științei în contextul pandemiei

 

Iordache V., 2020, https://www.edupedu.ro/epidemiologia-nu-e-singura-stiinta-relevanta-pentru-luarea-deciziilor-in-privinta-epidemiilor-cercetatorul-virgil-iordache/ 13 martie 2020

Iordache V., 2020, https://www.edupedu.ro/uniformitatea-si-diversitatea-abordarilor-in-controlul-epidemiei-sunt-folositoare-la-scari-diferite-cercetatorul-virgil-iordache/ 17 martie 2020

Iordache V., 2020, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-subminarea-economiei-sub-un-anumit-prag-in-numele-dreptului-la-viata-este-imorala-consecinte-practice/ 20 martie 2020

Iordache V., 2020, https://www.edupedu.ro/transdisciplinary-research-for-the-reactive-control-and-proactive-risk-assessment-of-zoonotic-epidemics-virgil-iordache/ 27 martie 2020

Iordache V., 2020, https://www.contributors.ro/o-analiza-a-tipurilor-de-testare-pentru-covid19-%c8%99i-a-costurilor-pe-care-le-presupun/ 3 aprilie 2020

Iordache V., 2020, https://www.edupedu.ro/cercetatorul-virgil-iordache-isteria-pandemiei-si-isteria-anti-pandemiei-cum-sa-le-depasim/ 13 iulie 2020

Iordache V., 2020, https://www.edupedu.ro/rolul-bunei-educatii-in-controlul-pandemiei-si-al-efectelor-ei-cercetatorul-virgil-iordache/ 31 iulie 2020

Iordache V., 2021, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-facem-ce-am-fi-putut-face-de-la-inceput-dar-am-fi-putut/ 15 februarie 2021

Iordache V., 2021, https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-cum-putem-convinge-oamenii-sa-se-vaccineze/, 1 mai 2021

Iordache V., 2021, https://www.edupedu.ro/cercetatorul-virgil-iordache-primitivismul-cultural-si-reactiile-sociale-la-pandemie/ 12 octombrie 2021

Iordache V., 2021, https://www.edupedu.ro/cercetatorul-virgil-iordache-vaccinare-vs-nevaccinare-in-universitati/ 6 septembrie 2021

Popularizarea științei pentru libertate de gândire

 

O popularizare în slujba libertății de gândire a unui domeniu de cunoaștere obiectivă ar trebui să atingă următoarele:

1. Produsele de cunoaștere obiectivă ale domeniului țintă (adevărurile științifice cu toate elementele ce țin de natura lor)
2. Cunoaștere obiectivă despre procesul de producere a acestor produse (presupoziții, metodologii specifice, scară de timp, instituții. evoluție culturală)
3. Cunoaștere obiectivă despre procesul de folosire practică a acestor produse (tehnologii, ideologii, politici).

Punctele doi și trei sunt din alte domenii de cunoaștere decât cel țintă (istoria și filosofia științei, ramuri specializate ale științelor sociale: managementul științei, sociologia științei, științe administrative și politice). La ora actuală toată cunoașterea de la punctele 2 și 3 e ieftină și accesibilă oricui din spațiul academic. Punctul 2 dă informații despre resurse esențiale folosite în știință, iar punctul 3 dă informații despre rolul resurselor produse în știință. Așezarea cunoașterii științifice în interiorul procesului cultural de a cărei existență depinde nu mai permite interpretarea dogmatică și idolatrizarea ei.

 

Business-ul standard de popularizare a științei a fost construit pe profilul punctului 1 exclusiv din interese grupale ale oamenilor de știință, din alte interese economice și ideologice și nu servește libertatea de gândire.

 

Cineva care nu este este familiarizat în profunzime, nu a naturalizat metoda științifică și gândirea teoretică, nu poate avea acces la tipul de popularizare propus.

 

În modul actual de popularizare se face un ping-pong fără final între taberele instituționale ateiste și cele religioase, cu funcție de profilare reciprocă, generare de adeziuni grupale și instituționale cu mize materiale, legate de resurse și putere, fără funcție științifică sau spirituală.

 

În forma propusă abuzarea ateistă de știință devine impracticabilă, iar instituțiile religioase se pot concentra mai degrabă pe aspectele spirituale, relația cu cultura și implicit știința fiind indirectă, mediată de mințile oamenilor. La un mod de abordare de felul respectiv al științei nu mai poți nici să faci doxologie direct, pe produs, să cuplezi originea universului cu creația, etc, deoarece intră în planul discuției și termenii teoretici, aparate conceptuale care nu sunt specific teologiei academice. Tendințele de expansiune holistă a proiectelor ideologice fundamentate pe religii tradiționale și seculare sunt astfel limitate.

 

O popularizare în slujba libertății de gândire e un gen de proiect care poate interesa numai pe cine e atașat libertăților civice și politice. Modul e abordare este în continuarea proiectului Freedom, mind and institutions al Profesorului Solcan, ale cărui preocupări le continuăm pe acest plan.

 

Popularizarea ecologiei și cunoașterii despre ecologism propusă aici este un exemplu de popularizare în slujba libertății de gândire.