Noi

Noi

miercuri, 9 octombrie 2013

Un model profesional pentru studenții ecologi

Orice om are nevoie de modele pentru a se forma deplin. Un model pentru un student nu trebuie să fie doar un om performant profesional și doxat, cum se spune, ci și un om care nu a făcut compromisuri morale și politice, care nu a pus știința sa la remorca unor interese sociale sau politice de moment, care și-a dedicat viața exclusiv dezvoltării cunoașterii științifice.

De aceea nu este chiar simplu să găsești modele pe plan profesional. Dacă ți le alegi cu ușurință riști să citești sau să afli lucruri pe care nu le știai și să fii dezamăgit. Este riscant pe plan profesional să fii dezamăgit de modelul pe care ți l-ai ales, mai ales dacă încă nu ești maturizat profesional.

Studenții din ziua de azi în special duc lipsă de modele datorită turbulențelor perioadei post-comuniste.

În aceste împrejurări este cu atât mai mare responsabilitatea unui profesor să propună modele autentice, după care tinerele și tinerii studioși să se ghideze.

Propun studenților ecologi ca model profesional pe Charles Darwin cu următoarele argumente:

- lucrarea sa Originea speciilor nu este o carte în sensul de sursă terțiară (colecție de informații din articole științifice și alte sinteze, cum se scriu azi cărțile), ci o sursă primară, un imens articol științific supus sistemului peer review prin faptul că în șasea ediție incorporează toate observațiile colegilor și le răspunde într-un capitol special.

- lucrarea originea speciilor nu este depășită, ci este însuși nucleul teoretic din care s-au dezvoltat ulterior toate ramurile biologiei contemporane. Direct sau indirect sunt atinse toate problemele ce țin de dezvoltarea organismelor și de producția biologică și ecologică. Sunt atinse și probleme ce țin de interfanța dintre sistemele naturale și socio-economice, precum și de funcționarea minții omului.

- atitudinea și modul de argumentare al lui Darwin pe parcursul lucrării este un exemplu de bune practici în domeniul științelor naturii, de standarde academice universale.

- respectul pentru cititor și pentru cei care ar putea fi lezați de afirmațiile sale transpare permanent din lucrare, fără ca prin aceasta să fie afectată opinia științifică a autorului.

- opinia științifică a autorului este întemeiată pe fapte, nu doar pe considerații teoretice. Autorul nu speculează nimic suplimentar în raport de ceea ce din teorie este coroborat de fapte, iar când anumite lucruri nu se susțin situația este precizată în mod explicit.

- autorul prezintă cu modestie lucrarea sa ca pe un rezumat incomplet al rezultatelor unui program de cercetare mai amplu, dar în același timp cu responsabilitate, asumându-și la persoana 1 singular faptul de a fi autor al teoriei, cu consecințele ce au decurs de aici (caricaturi în presă, etc). Nu se ascunde în spatele numelui unor instituții sau grupuri.

- autorul este modelul profesional a doi mari ecologi români, Grigore Antipa (doctorand de excepție al germanului Ernst Haeckel - un biolog foarte apreciat de Darwin și citat chiar în Originea Speciilor) și Nicolae Botnariuc (promotor al evoluționismului în România cu numeroase lucrări în a doua jumătate a secolului trecut).

Recomand așadar tuturor studenților ecologi să își ia drept model profesional pentru dezvoltarea carierei lor pe Charles Darwin.

Lecturi recomandate devin atunci următoarele:

- Originea speciilor în original, ediția a șasea, se poate descărca de la
http://www.gutenberg.org/ebooks/2009

- Viata lui Darwin, BCU sediul central sala 7, cota 57/D19W.S7

- Autobiografia lui Charles Darwin, în original BCU UNITATEA CENTRALA : II277819, sau tradusă la sala 7, cota 57/D19.S7

Vă doresc mult succes în cariera de ecologi !

sâmbătă, 5 octombrie 2013

1000 words comment on the Wildlife Comeback Report.

An interesting article for the students in ecology:

http://www.contributors.ro/advocacy-public-affairs/1000-words-comment-on-the-wildlife-comeback-report/


This article offers a very useful perspective on our environmental realities starting from a recent report on species diversity, and suggests that in Romania the management of biodiversity should be approached differently than in the West, in order to preserve the much richer species and ecosystem diversity. However, unless a payments system for ecosystem services from West to the East would be enforced I see no incentives for preserving biodiversity here more or in a different style than in the West. This is just a special case of the global problem, but with perhaps more chances to be solved. May be the author or its peers are in the position to lobby for an Ecosystem Services Market Directive, one regulating the trans-boundary aspects and providing the framework for the transfer of money for ecosystem services between regions of development within the same country. Without a top-down approach, without a directive linking biodiversity management with water framework directive, EIA, SEA and others like these by the money value of ecosystem services any hope that at national level in Romania will arise institutions for an environmental management more effective than in the West is wishful thinking.

The Wildlife Comeback Report can be downloaded pushing on the photo below.



 

joi, 3 octombrie 2013

Cronica unei deschideri de an universitar

(pe hotnews aici: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15726631-cronica-unei-deschideri-universitar.htm ,
pe contributors aici: http://www.contributors.ro/cultura/cronica-unei-deschideri-de-an-universitar/)

Acest text se referă la o facultate anume din România, dar aspectele atinse sunt suficient de generale ca să fie relevante pentru întreaga comunitate academică. Iar prin extensie și pentru cei care au interese legate de educația universitară.

Facultatea noastră se schimbă în bine. Deschiderile de an sunt mai deschideri. Spun asta pentru că deschiderea poate funcționa și ca închidere, când discursul e lipsit de însuflețirea pasiunii pentru ceea ce faci, sau când e mono-direcțional, când nu există dialog.

Amfiteatrul a fost plin ochi, oamenii au stat și pe treptele scărilor. Ba chiar a trebuit să ne dăm tot mai jos pentru că urcau mereu studenți pe ușile din spate.

Față de alți ani a fost prima dată când am văzut explicit din partea conducerii facultății exprimată opinia că biologia trebuie pusă în contextul dezvoltării culturale personale pentru a fi oameni deplini. Iar la deschiderea reluată doar pentru ecologi chiar s-a pronunțat cuvântul "spiritual". Ceva nou pentru tradiția noastră post-comunistă, dar nimic nou pentru tradiția ante-belică a naturaliștilor, în care oamenii se plimbau prin cultura universală fără probleme (după cum se vede în prefața lucrării „Didactica stiintelor naturale” de Simionescu (1905) [1]). Vrem așadar din nou să avem viață spirituală ca biologi, să fim intelectuali veritabili, nu tehnicieni cu înaltă calificare, să contribuim la dezvoltarea culturii românești. Foarte frumos, un semn bun. Avem ce spune: despre evoluție, despre minte și noțiuni anacronice (sau nu?) ca cea de "suflet", despre Roșia Montana, despre vârsta la care un embrion poate fi considerat ființă umană (dacă există vreo astfel de vârstă), despre, despre... Curaj și cultură să avem. Țare are nevoie de opinii avizate.

Am fost încântat și de afirmația conducerii facultății că studenții pot face cercetare încă de la nivel de licență. Că există profesori care au permanent lucrări în reviste internaționale (și implicit finanțare din proiecte de cercetare obținute prin competiție de ei și echipele lor), că există oameni care să îi îndrume la standarde occidentale. Da, există. Nu toți sunt așa, dar sunt tot mai mulți. Ceea ce este bine. Un student cu potențial, la evaluarea profesorului, poate fi implicat în cercetare încă din anul întâi, precum ucenicul lângă brutar. Un student fără potențial nu. N-ar trebui să existe studenți fără potențial într-o facultate, dar asta e o altă problemă.

Mi-a plăcut și faptul că la ecologie s-a punctat instituțional, nu printr-o voce colaterală, distincția dintre ecologism și ecologie. Noi suntem ecologi, nu ecologiști (în subtext: nu milităm politic, iar opțiunile politice personale ne privesc personal). Mai bine mai târziu decât niciodată. A trebuit să declare public șeful SRI (de ex. aici) că grupuri eco-anarhiste au încercat să deturneze manifestațiile contra proiectului Roșia-Montana ca să ne dăm seama că e riscant să amestecăm merele cu perele, știința cu politica, fie și de dragul mediului.

Un alt element nou a fost inițiativa studenților de a face meditații cu colegii lor din anul 1, ca să înțeleagă mai ușor cursurile. Anunțată în plen, la deschidere. Ca profesor nu m-am simțit prea confortabil la această propunere. Dar cred că și mai puțin confortabil s-au simțit cei care refuză an de an să organizeze un mic examen de admitere, cât de elementar. A fost o recunoaștere în fond a faptului că pentru mulți boboci diplomele de bac nu au acoperire în cunoștințe. Pentru că dacă ști materia de liceu ca lumea nu ai cum să ai dificultăți majore la cursurile de anul 1.

Dar ce spun eu de anul 1? Ar fi de folos să se discute chiar și cu studenți din anii terminali, de exemplu, conceptul de funcție, reprezentarea grafică a funcțiilor. Ieri la o grupă au existat dificultăți în reprezentarea pe tablă a următoarei funcții: y=x. Hm... Dar chiar este asta treaba studenților masteranzi care vor să ajute colegii de la licență? N-ar fi mai de folos să ne umplem timpul pentru care luăm bani publici ca profesori universitari, nu de gimnaziu, cu lucruri la nivel de facultate? Vorbim de standarde Bologna formale... dar pe ce fond? Amânăm luarea creditelor de matematică și statistică până la calendele grecești și nici un sistem de precondiții pentru înscrierea la cursuri avansate nu ne oprește să facem asta.

Oamenii vin și pleacă, instituțiile rămân. Dar instituțiile le fac oamenii. Doar oamenii pot schimba ceva, instituțiile nu schimbă nimic. Am văzut clar o falie la această deschidere, aproape anatomic, dintr-o comparație a expresiilor de pe fețele oamenilor, o falie care vine dintr-o diferență. Diferența este următoarea: între cei care iubesc performanța și cei care nu o vor decât de nevoie. O diferență de atitudini și de sisteme de valori. O diferență între pasionați de munca lor care au salarii sau burse sau ajutor de la părinți doar pentru că trebuie să trăiască din ceva și salariați sau studenți care fac ceea ce fac fără prea mare entuziasm, mai mult din rațiuni materiale, și care sunt deranjați de orice gând de a face mai mult, la un nivel mai ridicat. Pasionații trag grupul înainte, către standarde occidentale, salariații țin cârma din spate. Această diferență nu se vedea până acum pentru că ea nu ajunsese să se vadă public, deși exista. Era o crăpătură în stâncă, nu o falie. Diferența există și între studenți, iar dominanții numeric sunt încă cei care nu urmăresc cu seriozitate învățarea. Ei își impun regulile și interesele liderilor lor, adesea aleși dintre studenții autentici. De exemplu m-au sunat să vadă dacă ținem primul seminar la un curs. Alo, domnule profesor, se ține seminarul? Ciudat, cum să nu se țină, m-am gândit. Pe hol când ne-am întâlnit am aflat însă modul de gândire cu care s-au deprins: păi încă nu exista nici un curs, ce să seminarizăm? Un silogism implicit corect. Se poate vedea că logica este neutră valoric, o putem folosi în orice scopuri dorim.

Suntem diferiți, dar cu toții suntem în aceeași barcă, iar la deschidere am fost și în aceleași amfiteatre. Metafora faliei sugerează că două continente s-ar putea despărți, ea e bună pentru retorică, ca metodă de incitare, dar ca reprezentare a realității este falsă. Nu ne putem despărți. Să facem o falie în barcă nu ar fi prea înțelept. Trebuie să lucrăm împreună, prin adoptarea unor noi atitudini și asumarea de către toți a unor valori academice universale, ne place sau nu ne place. O asumare nu doar verbală, ci exprimată în fapte. Și prin respect reciproc real, manifestat în fapte, în decizii de management. De exemplu de impunere a unor standarde antiplagiat concrete (fie și copiate de aici).

Pasionații serioși sunt tot mai mulți, și între profesori și între studenți, cred că masa critică pentru o tranziție de stare (schimbare) majoră în facultatea noastră va exista nu peste mult timp. Sunt șapte ani de când un proiect finanțat de rectorat evidenția că această masă este complet insuficientă (aici), dar între timp a existat reforma mediului academic. Ce vedem azi sunt roadele ei. Peste încă șapte ani vom avea o facultate altfel. Dacă vi se pare că șapte ani e prea mult, gândiți-vă că sistemul socio-ecologic național este mare și complex, caracterizat de procese cu scări mari de timp, iar facultatea noastră face parte din sistem. Totul are, așadar, o explicație…

Succes în noul an universitar !

 

Notă

[1] Ediția a doua(1931) are la BCU sediul central cota I 107211

duminică, 29 septembrie 2013

Darwin prin Owen Mountford către studenții biologi: "Put the standards high and keep them !"

Acum câțiva ani o bună prietenă m-a ajutat să îl am invitat pe Owen Mountford la cursul de Managementul diversității biologice. Owen este un ecolog excelent, un iubitor al naturii din România, și un mare prieten la românilor și al României.
 
Cândva i-am spus că este un good scientist, dar el m-a contrazis. Sunt mai degrabă un "naturalist", mi-a zis. Adică unul din specia și în continuarea lui Darwin, așa cum lumea anglo-saxonă are tradiția și cum la noi au fost Antipa și Botnariuc. Un observator și un interpret al naturii, nu un manager al perfomanței academice și al publicării ISI ca scop în sine. Un om pentru care a publica serios este ca și cum ai respira, un produs secundar al seriozității, pentru că este o modalitate de a-i respecta pe ceilalți, pe partenerii de dialog.
 
Cine vrea să înțeleagă acest mod de a fi să citească ediția a șasea din Originea Speciilor, în care Darwin acordă permanent atenție criticilor aduse de colegii din domeniu edițiilor anterioare ale operei lui.
 
La Darwin evaluarea teoriei propuse ca fiind cunoaștere sau nu se face printr-un efort care implică mintea cititorului, căruia autorul i se adresează în mod direct (sintagmele “bear, borne, bearing in mind” apar de 32 de ori, sintagmele „keep, kept in mind” de 3 ori). În anexa acestei postări ofer o selecție de citate semnificative în această privință.
 
După cum poate constata orice om de bună credință după citirea anexei sistemul peer review își are originea în modul de gândire al cercetătorilor occidentali din secolul XIX, cu surse și mai vechi din vremea lui Newton.
 
Spre finalul prelegerii lui Owen despre care vorbeam a venit rândul întrebărilor, iar un student mai idealist, impresionat de nivelul conferențiarului, s-a ridicat și întrebat următoarea întrebare:
 
Ce să facem noi în România ca să ajungem la nivelul din Marea Britanie?
 
Răspunsul lui Owen a fost foarte simplu și direct. Cu un ton cald, dar puțin îndurerat a spus:
 
Put the standards high and keep them ! (Impuneți-vă standarde ridicate de calitate a rezultatelor muncii și nu renunțați la ele !).
 
Dacă Roma este civilizația și cultura, iar Cartagina este opulența barbară obținută prin lenea gândirii și furt, spun și eu la nesfârșit precum Cato cel Bătrân: Cartagina trebuie distrusă !

Traducere pe înțelesul tuturor: din facultatea noastră copiatul și plagiatul trebuie să dispară !

Vrem standarde occidentale ! Cine are urechi de auzit, să audă !

Anexa postării
Nr
Citat
Comentariu
1
„On the theory of natural selection we can clearly understand the full meaning of that old canon in natural history, "Natura non facit saltum." This canon, if we look to the present inhabitants alone of the world, is not strictly correct; but if we include all those of past times, whether known or unknown, it must on this theory be strictly true.” (p104)
Semnificația afirmațiilor teoretice generale depinde de modul cum sunt interpretate printr-o teorie științifică.
2
„On this view of the meaning of embryological resemblances, and indeed on any view, it is incredible that an animal should have undergone such momentous and abrupt transformations as those above indicated, and yet should not bear even a trace in its embryonic condition of any sudden modification, every detail in its structure being developed by insensibly fine steps.” (p123), “On the theory of descent, the full meaning of the fossil remains from closely consecutive formations, being closely related, though ranked as distinct species, is obvious” (p180) “Rudimentary organs plainly declare their origin and meaning in various ways.” (p228) “We see the full meaning of the wonderful fact, which has struck every traveller, namely, that on the same continent...” (p240)
Observațiile (judecățile descriptive despre fapte) au un înțeles, o semnificație, un sens. Semnificația lor depinde de modul cum sunt înglobate în teoria științifică.
3
„that community of descent is the hidden bond which naturalists have been unconsciously seeking, and not some unknown plan of
creation, or the enunciation of general propositions, and the mere putting together and separating objects more or less alike.. But I must explain my meaning more fully. I believe that the ARRANGEMENT of the groups within each class, in due subordination and relation to each other, must be strictly genealogical in order to be natural; but that the AMOUNT of difference in the several branches or groups, though allied in the same degree in blood to their common progenitor, may differ greatly” (p214) “The mind cannot possibly grasp the full meaning of the term of even a million years; it cannot add up and perceive the full effects of many slight variations, accumulated during an almost infinite number of generations.” (p242)
Sensul afirmaților dintr-o teorie depinde de mintea persoanei care produce teoria.
4
With respect to the direct action, we must bear in mind that in every case, as Professor Weismann has lately insisted, and as I have incidently shown in my work on "Variation under Domestication," there are two factors: namely, the nature of the organism and the nature of the conditions” (p17) “Nothing is easier than to admit in words the truth of the universal struggle for life, or more difficult−−at least I found it so−−than constantly to bear this conclusion in mind.” (p40)
“In looking at Nature, it is most necessary to keep the foregoing considerations always in mind−−never to forget that every single organic being may be said to be striving to the utmost to increase in numbers; that each lives by a struggle at some period of its life; that heavy destruction inevitably falls either on the young or old during each generation or at recurrent intervals. […] Here I will make only a few remarks, just to recall to the reader's mind some of the chief points.” (p42) “every naturalist will be able to call such cases before his mind” (p65)
Reprezentările despre natura organismelor, a mediului lor și a proceselor în care sunt implicate sunt în minte. Înțelesul acestor reprezentări depinde de teoria care dă seama de ele și de modul cum este ea înțeleasă de mintea celui căruia i se comunică teoria, faptele care o susțin și argumentele
5
Naturalists frequently speak of the skull as formed of metamorphosed vertebrae; the jaws of crabs as metamorphosed legs; the stamens and pistils in flowers as metamorphosed leaves; but it would in most cases
be more correct, as Professor Huxley has remarked, to speak of both skull and vertebrae, jaws and legs, etc., as having been metamorphosed, not one from the other, as they now exist, but from some common and simpler element. Most naturalists, however, use such language only in a metaphorical sense: they are far from meaning that during a long course of descent, primordial organs of any kind−−vertebrae in the one case and legs in the other−−have actually been converted into skulls or jaws. Yet so strong is the appearance of this having occurred that naturalists can hardly avoid employing language having this plain signification. According to the views here maintained, such language may be used literally;” (p222)
Prin trecerea de la o teorie la alta sensul acelorași judecăți descriptive se schimbă
6
“In the earlier editions of this work I underrated, as it now seems probable, the frequency and importance of modifications due to spontaneous variability. But it is impossible to attribute to this cause the innumerable structures which are so well adapted to the habits of life of each species. I can no more believe in this than that the well−adapted form of a race−horse or greyhound, which before the principle of selection by man was well understood, excited so much surprise in the minds of the older naturalists, can thus be explained.” (p106) “Nevertheless the simplicity of the view that each species was first produced within a single region captivates the mind” (p187)
Trecerea de la accceptarea unor afirmații teoretice ca fiind cunoaștere la acceptarea altora este graduală și implică mecanisme psihologice.
7
“Thus a distinguished German naturalist has asserted that the weakest part of my theory is, that I consider all organic beings as imperfect” (p104),
Teoria are mai multe părți
8
“But I am well aware that these general statements, without the facts in detail, can produce but a feeble effect on the reader's mind. I can only repeat my assurance, that I do not speak without good evidence.” (p126) “As this whole volume is one long argument, it may be convenient to the reader to have the leading facts and inferences briefly recapitulated.” (p232)
Influențarea deciziei celui cu care comunicăm de a accepta sau respinge o teorie ca fiind cunoaștere științifică se face pe bază de dovezi factuale detaliate, de argumente. Părțile teoriei sunt organizate sub forma unui argument.
9
“Although “I am fully convinced of the truth of the views given in this volume under the form of an abstract, I by no means expect to convince experienced naturalists whose minds are stocked with a multitude of facts all viewed, during a long course of years, from a point of view directly opposite to mine. It is so easy to hide our ignorance under such expressions as the "plan of creation," "unity of design," etc., and to think that we give an explanation when we only restate a fact. Any one whose disposition leads him to attach more weight to unexplained difficulties than to the explanation of a certain number of facts will certainly reject the theory. A few naturalists, endowed with much flexibility of mind, and who have already begun to doubt the immutability of species, may be influenced by this volume; but I look with confidence to the future, to young and rising naturalists, who will be able to view both sides of the question with impartiality.” (p242)
Acceptarea adevărului unei teorii are două etape, una are loc în mintea autorului teoriei, alta are loc prin supunerea teoriei considerate adevărate de autor evaluării de către publicul avizat. Deciziile publicului avizat se iau în mințile acestora în funcție de reprezentările pe care le au. Deciziile depind și de aspecte neștiințifice, de preferințe subiective, formate în funcție de alte tipuri de discursuri (religioase, morale)
10
“for if this had been so, it would have been fatal to my theory” (p38) “On our theory the continued existence of lowly organisms offers
no difficulty” (p67), “yet we ought, on our theory, sometimes to find the varying offspring of a species assuming characters which are already present in other members of the same group. And this undoubtedly is the case.” (p82), “if my theory be true, numberless intermediate varieties, linking closely together all the species of the same group, must assuredly have existed “ (p88) “a belief which it has been pronounced is subversive of my whole theory” (p101), “Many instincts are so wonderful that their development will probably appear to the reader a difficulty sufficient to overthrow my whole theory” (p124), “both cases must stand or fall together with the whole theory of natural selection” (p129), “I will not here enter on these several cases, but will confine myself to one special difficulty, which at first appeared to me insuperable, and actually fatal to the whole theory” (p137) “Long before the reader has arrived at this part of my work, a crowd of difficulties will have occurred to him. Some of them are so serious that to this day I can hardly reflect on them without being in some degree staggered; but, to the best of my judgment, the greater number are only apparent, and those that are real are not, I think, fatal to the theory.” (p85)
Teoria aparține unui autor. Pentru a susține o teorie în fața altor persoane autorul trebuie arate cum sunt interpretate faptele, să afirme existența unor fapte care încă nu au fost observate, să identifice și să respingă pe cât posibil toate contraargumentele posibile.
11
“We shall never, probably, disentangle the inextricable web of the affinities between the members of any one class; but when we have a distinct object in view, and do not look to some unknown plan of creation,
we may hope to make sure but slow progress. Professor Haeckel in his "Generelle Morphologie" and in another works, has recently brought his great knowledge and abilities to bear on what he calls phylogeny, or the lines of descent of all organic beings. In drawing up the several series he trusts chiefly to embryological characters, but receives aid from homologous and rudimentary organs, as well as from the successive periods at which the various forms of life are believed to have first appeared in our geological formations.” (p220)
Teoria preferabilă este cea cu valoare euristică mai mare, care permite progresul cunoașterii științifice
12
“A distinguished zoologist, Mr. St. George Mivart, has recently collected all the objections which have ever been advanced by myself and others against the theory of natural selection, as propounded by Mr. Wallace and myself, and has illustrated them with admirable art and force. When thus marshalled, they make a formidable array; and as it forms no part of Mr. Mivart's plan to give the various facts and considerations opposed to his conclusions, no slight effort of reason and memory is left to the reader, who may wish to weigh the evidence on both sides.” (p 109)
Teoria făcută publică este parte din proiecte de explicare ștințifică ale mai multor oameni, apărarea ei necesită resurse de timp și efort pentru că proiectele de a explica folosind teoria nouă se află în competiție cu alte proiecte de explicare.
13
“I formerly spoke to very many naturalists on the subject of evolution, and never once met with any sympathetic agreement. It is probable that some did then believe in evolution, but they were either silent or expressed themselves so ambiguously that it was not easy to understand their meaning. Now, things are wholly changed, and almost every naturalist admits the great principle of evolution.” (p243)
Succesul public al unei teorii este gradual, de la absența oricărui alte persoane care să o accepte în afară de autor, la acceptarea de către majoritatea persoanelor avizate cel puțin a unor părți (principii) ale teoriei
14
“How fleeting are the wishes and efforts of man! How short his time, and
consequently how poor will be his results, compared with those accumulated by Nature during whole geological periods! Can we wonder, then, that Nature's productions should be far "truer" in character than
man's productions; that they should be infinitely better adapted to the most complex conditions of life, and should plainly bear the stamp of far higher workmanship?” (p48)
Produsele omului sunt mult inferioare produselor naturii, eforturile umane sunt nesemnificative comparativ cu procesele naturale
15
Great is the power of steady misrepresentation; but the history of science shows that fortunately this power does not long endure.” (p241) “It can hardly be supposed that a false theory would explain, in so satisfactory a manner as does the theory of natural selection, the several large classes of facts above specified.” (p242)
Teoriile sunt reprezentări în mintea umană. Teoriile pot fi adevărate sau false. Falsitatea se evaluează în funcție de explicarea sau nu de către teorie a faptelor din natură.
16
“It is no valid objection that science as yet throws no light on the far higher problem of the essence or origin of life. Who can explain what is the essence of the attraction of gravity? No one now objects to following out the results consequent on this unknown element of attraction; notwithstanding that Leibnitz formerly accused Newton of introducing "occult qualities and miracles into philosophy."”
Faptul că teoriile se bazează pe concepte sau presupoziții care nu pot fi explicate nu atrage falsitatea lor, atâta vreme cât explică numeroase fapte
17
“How the sense of beauty in its simplest form−−that is, the reception of a peculiar kind of pleasure from certain colours, forms and sounds−−was first developed in the mind of man and of the lower animals, is a very obscure subject. The same sort of difficulty is presented if we enquire how it is that certain flavours and odours give pleasure, and others displeasure. Habit in all these cases appears to have come to a certain extent into play; but there must be some fundamental cause in the constitution of the nervous system in each species.” (p102) “Familiarity alone prevents our seeing how largely and how permanently the minds of our domestic animals have been modified” (p127)
Nu doar omul, ci și animalele au minte. Este neclar cum a apărut mintea și trăsăturile ei prin evoluție naturală, dar o explicație prin cauze naturale trebuie să existe.
18
„In the future I see open fields for far more important researches. Psychology will be securely based on the foundation already well laid by Mr. Herbert Spencer, that of the necessary acquirement of each mental power and capacity by gradation. Much light will be thrown on the origin of man and his history
Mintea omului a evoluat în timp. Cercetarea modului cum a evoluat este o direcție de cercetare pentru viitor
19
With respect to the belief that organic beings have been created beautiful for the delight of man−−a belief which it has been pronounced is subversive of my whole theory−−I may first remark that the sense of beauty obviously depends on the nature of the mind, irrespective of any real quality in the admired object; and that the idea of what is beautiful, is not innate or unalterable. We see this, for instance, in the men of different races admiring an entirely different standard of beauty in their women. (p101)
Există proprietăți relaționale între minte și obiectul natural, cum este frumusețea. Mintea are o natură complet diferită de a organismelor care ne apar ca frumoase.
20
„Nothing impresses the mind with the vast duration of time, according to our ideas of time, more forcibly than the conviction thus gained that subaerial agencies, which apparently have so little power, and which seem to work so slowly, have produced great results.”(p158) “So that the lofty pile of sedimentary rocks in Britain gives but an inadequate idea of the time which has elapsed during their accumulation. (p158) “The consideration of these various facts impresses the mind almost in the same manner as does the vain endeavour to grapple with the idea of eternity.” (p159)
Judecățile descriptive despre schimbarea naturii în timp depind de ideile noastre despre timp și de teoriile despre natură pe care le considerăm adevărate.
21
Nothing at first can appear more difficult to believe than that the more complex organs and instincts have been perfected, not by means superior to, though analogous with, human reason, but by the accumulation of innumerable slight variations, each good for the individual possessor. He thus adapts animals and plants for his own benefit or pleasure. He may do this methodically, or he may do it unconsciously by preserving the individuals most useful or pleasing to him without any intention of altering the breed.” (p232), man can and does select the variations given to him by nature, and thus accumulates them in any desired manner” (p236), no slight effort of reason and memory is left to the reader, who may wish to weigh the evidence on both sides.” (p109)
Mecanismul evoluției naturale este analog rațiunii umane. Rațiunea umană este implicată în producerea raselor și soiurilor prin selecție artificală în funcție de scopuri. Rațiunea umană alege teorii alternative în minte în funcție de anumite criterii în vederea atingerii unui scop de cunoaștere și face apel la memorie pentru a ține dovezile în minte.

miercuri, 18 septembrie 2013

Ce se mai publică în unele reviste cotate ISI românești...

"Profesorii Dragan Djuric si Boris Delibasic, de la Universitatea din Belgrad, au trimis in mod deliberat un articol stiintific fals in revista "Metalurgia International", informeaza InSerbia.info. Sub titlul "Evaluation of transformative hermeneutic heuristics for processing random data", articolul foloseste referinte false, printre care si revista "Mikijev Zabavnik" (in realitate, o revista pentru copii), in care personajul de desene animate Goofy "si-a publicat" rezultatele muncii sale de cercetare, noteaza publicatia citata.

In plus, autorii au trimis pentru ilustrarea articolului si fotografii care ii infatiseaza purtand o peruca sau o mustata falsa, potrivit sursei citate, care precizeaza ca articolul trateaza si rezultate ale unor cercetari "publicate in 2012 si 2013" de catre Bernoulli [decedat in 1705] si Laplace [decedat in 1827]. Autorii au introdus numeroase alte erori, atat conceptuale, cat si de scriere, insa articolul a fost publicat fara nici o modificare, noteaza InSerbia.info."


Nota mea: Bravo sârbilor, au avut umor: printre autorii lucrărilor de la bibliografie se găsesc M(ichael) Jackson, S(lobodan) Milosevic și alții... Culmea ironiei este faptul că lucrarea colegilor sârbi are în bibliografie și articolul fantasmagoric al lui Sokal, care a generat un scandal internațional imens acum ceva vreme:

 
Recomand studenților să citească pe Wikipedia despre afacerea Sokal, aici

 


____

Sursa textului citat: aici