Pe de o parte avem propaganda de stat, în majoritatea țărilor, care
alimentează o isterie a pandemiei, și, pe de altă parte, propagandă de partid
și a unor grupuri de interese care încurajează o isterie a anti-pandemiei. În
acest text arăt care este poziția acestor fenomene, unde se plasează ele în
raport cu știința și ce atitudine putem avea față de ele.
Temele care conturează problematica asociată obiectivului nostru sunt
următoarele (figura 1).
1. Tema 1 Standardele epistemice și teoria
științifică. Modelul științific de om, spațiul n-dimensional al variabilelor
măsurate despre om. Controverse.
2. Tema 2 Excesul pozitivist și excesul
relativist. Reducționism ontologic și epistemice vs. relativism cultural
(critical theory).
3. Tema 3 Obiectivitatea știiinței în spațiul
academic. Deziderat și realitate acceptată informal sau instituționalizată. Un
concept de știință falsă.
4. Tema 4 Libertatea academică și abuzarea
ei. Soluții pentru controlul abuzului:1) internă -identificarea și
delegitimarea științei false; externă - valorizarea publică a obiectivității
științei și gândirii teoretice ca un bun public.
5. Tema 5 Ciclul de proiectare al politicilor
publice. Oportunitatea, fezabilitatea și necesitatea politicilor, analiză
cost-beneficiu a efectelor directe și indirecte ale implementării politicilor.
6. Tema 6 Rolul instituțiilor în proiectarea
și implementarea politicilor publice. Funcționalitatea instituțiilor în
serviciul cetățeanului.
7. Tema 7 Rolul partidelor în proiectarea
politicilor publice. Veriga lipsă a organizațiilor de tip think-tanks pentru
asitarea inițiativelor partidelor. Consultarea actorilor interesați, evaluarea
reacțiilor pubice. Strategii de comunicare publică, constrângeri asupra modului
de comunicare publică (tipul de încadrare, reîncadrare, canale de comunicare).
Figura 1 Schiță a temelor de interes pentru
preluarea produselor științifice în comunicarea publică. Este aplicabilă
oricăror probleme cu relevanță științifică, de la tema genului, la cea a
mediului la cea a pandemiei. În România organizațiile guvernamentale
independente de tip “think tanks” lipsesc cu desăvârșire, ceea ce accentuează
abordările bazate exclusiv pe tehnici de propagandă în comunicarea publică și
degradarea raționalității publice. Eliminarea tuturor încercărilor de
construirea a unor “think tanks” de orice orientare s-a făcut prin tăierea finanțării din interese
legate de corupție ale tuturor organizațiilor politice.
Este evident că într-un text de popularizare nu pot fi detaliate toate
aceste teme. Este la fel de evident însă că și fără această detaliere apare
limpede unde se plasează isteriile care ne interesează, respectiv la tema 7.
Altfel spus, publicul larg este manipulat într-un sens sau în altul în funcție
de rațiuni de stat sau de interese grupale fără nici un interes pentru
conținutul științific al problemelor.
Aș vrea să punctez în continuare două căi de a contracara această
vulnerabilitate a cetățenilor. Una dintre ele este conștientizarea
problematicii științei false.
Cunoașterea științifică despre pandemie este direct influențată de unele
caracteristici de știință falsă (și aici) ale epidemiologiei, după cum urmează:
·
Probleme
metodologice
o
Modelul
de om cu care se lucrează ignoră consecințele fenomenelor biologice și a
modului lor de tratare în alter registre ale vieții umane
o
Nu
există o testare și validare de ipoteze științifice când se produc modelele
simplificate folosite
o
Rezultatele
obținute nu sunt contextualizate în raport cu restul cunoașterii științifice
·
Probleme
ideologice
o
Formularea
scopurilor aplicative se face dintr-o perspectivă ideologică, în sensul că
poate și este de dorit să existe un control total al statului asupra proceselor
sociale.
o
Finanțarea
cercetării tinde să fie acordată celor care se identifică în astfel de scopuri
autoritariste.
o
Cunoașterea
practică este folosită chiar de către cei care au dezvoltată pe baze
ideologice, existând tendința de păstrare a monopolului și de justificare
ad-hoc a eșecurilor
o
Cunoașterea
este transferată într-o formă idealizată, ignorând în mod deliberat
conținuturile relevante din alte domenii științifice.
Situația exactă a ponderii fenomenelor de mai sus se poate analiza numai de
la produs la produs științific, și de la persoană sau instituție la persoană
sau instituție, cartând astfel realist situația discipliinei. E important de
spus că acest tip de probleme nu este caracteristic numai epidemiologiei, ci și
multor alte domenii științifice cu implicații practice imediate. Rezultatul net
al amestecului obiectivității cu ideologia încă din cunoașterea științifică
este ușurința manipulării conținuturilor
de către comunicarea publică (tema 7).
O doua cale de a contracara efectele propagandelor asupra noastră este să
înțelegem că industria media răspunde unei cereri din partea publicului și că
dacă vrem altceva e cazul să ne schimbăm fiecare dintre noi preferințele. Dacă
avem nevoi excesive de siguranță vom fi victimele propagandei de stat, dacă
avem o cultură precară în chestiunea științei vom fi victimele propandei împotriva
civilizației europene a grupurilor autoritariste care folosesc vulnerabilitatea
asociată pandemiei. Deși propaganda de stat este legitimă, iar cea disuasivă
este ilegitimă, la scara cetățeanului ambele au consecințe negative, îl
angajează pe un drum personal dezavantajos. Pentru ambele cetățenii sunt numai
niște instrumente, resurse umane pentru scopuri de scară mai mare.
Singura cale de depășire a situației este lucrul pentru propria libertate
și la întreținereea instituțiilor libertății: educația, cercetarea, justiția,
statul de drept. Lucrul la propria libertate presupune un efort personal, o
bună educare de la aspecte fizice la cele spirituale, nimeni nu îl va face
pentru fiecare dintre noi, ci la scară socială numai va folosi propriile
slăbiciuni pentru alte interese. Pentru dezvoltare este esențială prețuirea
prieteniilor bune, dezvoltarea de rețele sociale bazate pe valori folositoare,
alegerea corectă. Odată atins un nivel de libertate responsabilă se poate
contribui la întreținerea instituțiilor libertății și discernământului. La
această scară, socială, esențiale sunt încrederea fără necredulitate și
controlul strâns al modului de distribuire a resurselor și banilor pentru
producerea serviciilor publice respective.
Nu este posibilă nici o contribuție pozitivă la scară instituțională fără
un profesionalism desăvârșit, competență de fond în domeniu, și fără un profil
caracterial avansat, de om liber și responsabil. Dacă situația țării nu ne
place soluția este ca fiecare în plan personal să vizeze o dezvoltare către
acest ideal al standardelor înalte și odată atins să nu renunțe la ele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu