Câteva detalii cu privire la pregătirea prelegerii de concurs

Pregătirea unui discurs în circa patru ore înaintea susținerii lui, în condițiile în care se alocă formal două zile, a fost posibilă în următoarele împrejurări:

·                     Structura generală a prelegerii o datorez Prof. Aligică, la ale cărui prelegeri am asistat, și de la care am preluat-o. În particular e vorba de:

o   Sintagma “degajarea structurii problemei” și tratarea explicită, separată, ca un obiectiv al lecției a acestei activități care duce de la intuții din limbaj comun către instrumentarul analitic conceptual necesar pentru înțelegereea problemei sesizate în limbaj comun.

o   Dramatizarea demersului intelectual prin prezentarea la începutul lecției a unor fenomene constatate la standarde științifice sau abordări susținute cu argumente ștințifice care sunt sau par a fi în contradicție. Apare întrebarea de ce există această situație, sau cum se poate depăși ea, care ține în tensiune narativă audiența până la final când se dă un răspuns.

·                     Degajarea structurii problemei prin metodă analitică (a textului titlului aici) și separat sintetică (prin studiu de caz în prelegere) urmează limbajul abordării kantiene a prezentării cunoașterii, discuția de la începutul Prolegomenelor. Studiul de caz e o mică descoperire prin observare a unor variabile necesare pentru a construi cadrul analitic, care devreme ce există, atunci și trebuie să existe în schema managementului diversității biologice (din existență observată se trece la postularea necesității existenței, tipic metodei transcendentale în interpretarea Prof. Pârvu).

·                     Studiul de caz îl datorez:

o   oportunității că unul dintre membrii comisiei este autor al unei critici cu argumente știnițifice a statutului de parc natural al zonei Văcărești. Am parcurs publicațiile relevante pentru concurs ale tuturor membrilor comisiei imediat după aflarea componenței, ca să cunosc perspectiva publicului țintă.

o   Situației că sunt membru în consiliul științific al acestei arii protejate și cunosc detaliat abordarea internă a administrației

o   Bunăvoinței domnului Florin Stoican de a-mi furniza în timp util proiectul nou de lege pentru arii protejate urbane, pe care l-a inițiat, care fără a o spune explicit ține seamă de multe criticile din partea colegilor geografi menționate la primul punct. Această mutație culturală a permis ilustrarea felului cum se depășește conflictul dintre abordări, inițiat dramatic în prelegere, arătând în acest caz că așteptarea de a tranșa astfel de dispute e contraproductivă, fiind de preferat să fie depășite creativ.

·                     Tabelul cu elemente de cunoaștere relevante pentru diversitatea biologică în diferite strategii de reducere a dimensionalității și măsura în care sunt instituționalizate pentru a putea fi folosite ca argumente pentru măsuri concrete provine din notele de curs de Ecologie generală pentru biologi (au inclus o prelegere despre problema biodiversității), pe care le finalizasem cu o zi înainte, fiind dactilografiat de persoana care a transcris prelegerea respectivă.

·                     Defințiile inductivă și deductivă ale managementului diversității biologice care unifică în mod organic cele două părți ale structurii problemei degajate sunt parte din notele de curs deja existente. Conținutul prelegerii în ansamblu nu e în notele de curs existente, formularea subiectului e în limbajul asistării deciziilor, pe înțelesul publicului larg, nu în limbajul tehnic al notelor de curs.

·                     Ideea finală despre evoluția culturală a abordărilor și argumentărilor limitează pretențiile de necesitate a existenței anumitor variabile în modelul teoretic, conferindu-le un timp cultural finit de viață, așa cum și speciile biologice au un timp finit de viață. Modelul conceptual însuși de management al diversității biologice (construit inductiv sau deductiv) poate să varieze astfel prin apariția și dispariția unor practici efective de management, ceea ce justifică un anumit mod de construire a cursului prin actualizare permanentă a bibliografiei relevante (o deosebire importantă față de științele tari, unde ritmul de evoluție a conținutului e mult mai lent).

Foto: Dr. Constantin Cazacu.