Cauza principală a poziționării României pe ultimul loc
în European Innovation Scoreboard este
finanțarea scăzută, iar a doua cauză ca importanță este rezistența
instituțională la schimbare, atât la nivel de sistem, cât și la nivel de
organizație. Orientării evaluării organizațiilor noastre după standarde
internaționale i se opune argumentul că finanțarea internă e prea slabă ca să
fie atinse acele standarde, ceea ce consolidează rezistența la schimbare.
Altfel spus, puținii bani existenți sunt cheltuiți ineficient cu argumetnul că
sunt puțini.
În acest text sugerez câțiva indicatori de evaluare care
pot stimula orientarea institutelor către performanță. Nici unul dintre ei nu
vizează compararea institutelor cu standarde de performanță externe României,
dar prin modul de formulare pot ca întreg să orienteze activitatea de zi cu zi
a institutelor către niște obiective operaționale diferite de ce fac efectiv de
obicei. Lista indicatorilor este mai jos.
Integrare internațională:
· Participă instituțional în supra-organizațiile relevante domeniului ? Ce
roluri și contribuții are ?
· Câți cercetători sunt membri activi în societățile relevante domeniului ?
Ce roluri și contribuții au avut în ultimii zece ani ?
· Entitatea a organizate conferințe și alte evenimente ale societăților
internaționale relevante ?
· Infrastructura majoră a institutului este integrată în rețelele de
infrastructură internaționale ? Ce organizații internaționale au avut acces la
infrastructura majoră ?
Transfer de cunoaștere către beneficiari:
· Număr de SME noi formate prin preluarea tehnologiilor și serviciilor dezvoltate
în stadiile 1-4 în institut.
· Creșterea cifrei de afaceri a beneficiarilor care au preluate tehnologiile
și serviciile
· Număr de brevete naționale și internaționale pentru stadiile 3 și 4 ale
tehnologiilor și serviciilor.
· Număr de publicații WoS care au validat prin comunicare internațională
stadiile 1 și 2 ale tehnologiilor și serviciilor
Producție științifică:
· Dinamica publicațiilor institutului în Web of Science, număr de citări și H
instituțional
· Prezența proiectelor de finanțare instituțională (tip nucleu) și prin
competiție în WoS
· Număr de review-uri sistematice, semisistematice și integrative în WoS,
impactul lor
· Număr de articole sursă primară în WoS, impactul acestora
· Număr de seturi de date și metode publicate în reviste de specialitate,
număr de seturi de date în site-uri specializate
Indicatori de proces – structură organizațională
· Unitățile funcționale reflectă direcțiile de interes de pe plan
internațional abordate de cele mai importante societăți internaționale și
conferințe ?
· Există unități funcționale de excelență, competitive pe plan internațional
în termeni de producție științifică ?
· Există unități funcționale neproductive permanent susținute de alte unități
funcționale din organizație ?
Indicatori de proces – resursă umană
·
Calitatea
procedurilor de concurs, deschidere față de candidați din afară, obiectivitatea
criteriilor, ponderea echilibrată a indicatorilor de proces și de rezultat
între criterii, solicitarea de scrisori de recomandare din afara institutului
pentru pozițiile mari.
·
Număr de cercetători
din diaspora reintegrați prin proiecte naționale și internaționale. Număr de
cercetători reintegrați care au ajuns în poziții de management intermediar și
strategic.
·
Profile Web of
science, Orcid, Research Gate și Google Scholar ale cercetătorilor din
Institut. Metricile cercetătorilor în raport cu ceilalți cercetători din WoS și
RG.
·
Corelația dintre
pozițiile cercetătorilor și metricile producției de cercetare.
·
Corelația dintre
pozițiile de management ale cercetătorilor și pregătirea formală pentru
managementul cercetării.
· Există o bază largă de selecție a managementului intermediar și de vârf
prin educație continuă pentru management intermediar și strategic ?
Indicatori de proces infrastructură:
·
Măsura în care
echipamentele sunt menționate în metodele articolelor publicate în WoS. Care
este producția de articole asociată utilizării echipamentelor majore. Care este
rata de producție de articole în timpul de amortizare al echipamentului.
·
Măsura în care
echipamentele sunt menționate în brevetele produse în institut. Care este
producția de brevete asociată utilizării echipamentelor majore. Care este rata
de producție de brevete în timpul de amortizare al echipamentului.
·
Raportul dintre
timpul de utilizare a echipamentelor majore pentru producție de articole și
brevete și timpul de utilizare pentru servicii către terți.
·
Timpul de utilizare
efectivă a echipamentelor în raport cu timpul maxim de utilizare potențială.
Indicatori de proces proiecte de cercetare:
· Poziții publice ale organizației pentru creșterea finanțării competitive a
cercetării. Indicatori mass-media ai pozițiilor publice.
· Educația formală a cercetătorilor pentru ciclul de management al
proiectelor de cercetare.
· Număr de proiecte internaționale în parteneriat coordonate de institut,
aplicate și câștigate.
· Integrare în rețele internaționale de proiecte.
Indicatori ai bugetului
· Ponderea finanțării prin competiție de proiecte naționale și internaționale
în bugetul institutului.
· Raportul dintre bugetul anual și metricile de producție anuală și impact
WoS la scara institutului.
· Raportul dintre bugetul unei unități funcționale și producția anuală și impactul
WoS la scara unei unități funcționale.
O evaluare de aceste fel, separat față de evaluarea
formalizată deja existentă, permite recomandări pentru utilizarea eficientă a
infrastructurii, recrutarea și managementul meritocratic al resursei umane de
cercetare și de management, racordarea organică la standarde internaționale
prin cooperare cu cei din comunitățile externe de cercetare. Rolul ei poate fi
de “nudging”,
înghiontire către practici mai eficiente de utilizare a
bugetelor de cercetare existente, care al legitima mai bine și cererile de creștere
a acestor bugete. Pentru că la rândul lor și cei care fac aceste bugete spun:
n-are rost să dăm bani mai mulți într-un sistem unde organizațiile oricum nu îi
cheltuie eficient.
Varianta să plângem toți de mila noastră nu poate fi
numită o politică publică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu