Vrem performanță în educație și cercetare : mici contribuții civice

 

Excelența este firească, se manifestă în libertate și se urmărește împreună. A preda, a cerceta și a acționa în plan civic sunt dimensiuni complementare pentru oricine lucrează în spațiul academic public. Pentru primele două există o responsabilitate directă față de cetățeni, prin banii publici primiți. Acțiunea civică poate avea în spate perspective diverse, de la interesul imediat de a lucra într-un climat mai bun, la dorința de a face ceva pentru cei care vor veni în locul nostru pe termen lung, tinerele și tinerii.

 

În acest text sintetizez principalele idei comunicate de-a lungul timpului. Ele sunt de două feluri : principii de acțiune, așa numita profesiune de credință, și analize cuplate cu propuneri de soluții ale unor probleme academice la diferite scări și din perspective complementare. Dacă în privința principiilor a existat o decizie inițială care a furnizat firul roșu, analizele au venit în funcție de probleme aflate pe agenda publică, sau numai pe agenda organizațională. Organizația fiind una fanion a sistemului românesc, și aceste text ar putea să fie de interes mai general.

 

Modelul formulării profesiunii de credință este un text al Profesorului Hopi Hoekstra de la Harvard, între timp dispărut de pe internet. Doamna Hoekstra lista și articole în reviste cotate ISI rezultate din lucrul cu studenții la licență sub coordonarea sa. Profesiuna de credință civică e o aplicare a gândirii lui F.A Hayek la funcționarea societății civile.

 

Urmăresc prin acest text să ușurez accesul la un set de idei din care unele pot intra în baza de selecție pentru decizii instituționale, sau pot servi ca puncte de plecare pentru alte persoane din societatea civilă pentru dialog, dezvoltare către o piață de idei cât mai consistentă. Al doilea obiectiv este să ilustrez utlitatea acțiunii civice, liniile care apar prin simplul dialog public fără a fi urmărite în mod necesar, fără a fi planificate de cineva, pornind numai de la principii generale care constrâng formularea lor. La scara de timp a unui an poți, în momentele de oboseală, să crezi că e pierdere de timp, la scara de timp a unui deceniu se poate observa însă un anumit folos.

 

Un astfel de exercițiu depinde de instrumente, de platforme publice cu vizibilitate către publicul interesant. Trei platforme au jucat acest rol : Contributors, Edupedu și Marginalia. Este meritul editorilor lor, domnul Lucian Popescu, doamna Raluca Pantazi și domnul Cristian Pătrășconiu, că fapte sociale de acest fel există. Un exercițiu de acest fel nu se poate desfășura de o manieră solipsistă, este meritul publicului cititor și al celorlalți contributori că astfel de contribuții au un sens, ajută cu ceva, direct sau prin limitare reciprocă în raport cu alte abordări, ca niște picături alături de toate celelalte în formarea râului care schimbă realitatea prin eroziune, transport, aducere într-o stare maleabilă a materialului solid, pregătind acțiunea decidenților și stimulându-i, sperăm, în acest sens.

Profesiunea de credință
3 noi 2011                                 8 dec 2014	Profesiunea de credință în predare (teaching statement) : https://studentecologie.blogspot.com/2011/11/de-ce-acest-blog.html Vremea dictării cursurilor și învățării doar după cursuri (tocirea) a trecut, educația într-o facultate de biologie în secolul XXI la nivel de licență are ca țintă crearea capacității de a  rezolva probleme reale prin: - formarea gândirii critice, - formarea abilităților de obținere și prelucrare a cunoașterii științifice primare și secundare, a cunoașterii normative (reguli formale și informale) și a soluțiilor date de alți utilizatori ai cunoașterii științifice la problemele identificate de ei (planuri de management, programe, etc), - deschiderea accesului la elemente de metodă științifică (pentru a putea înțelege structura surselor primare de cunoaștere științifică), - deschiderea accesului la elemente de știința managementului, în particular de managementul proiectului, - punerea elementelor științifice și manageriale în context cultural și discutarea explicită a responsabilităților sociale ale utilizatorului cunoașterii științifice. - ridicarea standardelor etice ale studenților nu prin metode coercitive, ci prin persuadarea lor că e bine să faci bine, nu să faci rău   Profesiunea de credință pe plan civic: dialog pentru libertate. https://www.contributors.ro/semnifica%c8%9bia-contribu%c8%9biilor-de-pe-contributors/
Etica academică și a cercetării
2006	Ciornă de manual de lucrări practice de ecologie cu capitole dedicate analizei critice a literaturii și tehnicilor de comunicare academică. Referire explicită la problema plagiatului, cum îl putem evita.		http://www.cesec.ro/pdf/LP%20ecologie%20ciorna%20Virgil%20Iordache.pdf
10 feb 2005 9 feb 2016	Fundamentalism științific. Scrisoare deschisă Miniștrilor Mona Muscă și Mircea Miclea. Doamna Muscă a răspuns pozitiv scrisorii. Reluare a temei în alt context în 2016.	https://acum.tv/articol/2691/     https://www.contributors.ro/depre-talibanismul-%c8%99tiin%c8%9bific-%c8%99i-religios-pe-bani-%c8%99i-gratis/
13 noi 2011	Răspunsurile studenților din promoția 2009 la întrebarea de ce trebuie să copiem în facultatea noastră.	http://studentecologie.blogspot.com/2011/11/de-ce-trebuie-sa-copiem-in-facultatea.html
12 apr 2013	Idei de modificări în carta academică pentru a controla fenomenul plagiatului prin formare de competențe și standarde etice.	https://www.contributors.ro/%c8%99ase-propuneri-de-amendamente-la-proiectul-de-carta-a-universita%c8%9bii-din-bucure%c8%99ti/
21 mai 2013	Unele aspecte imorale ale reformei din educație.	https://www.contributors.ro/despre-imoralitatea-inevitabila-a-reformei-in-educa%c8%9bie/
4 oct 2013	Susținerea schimbării mentalităților cu privire la procesul de predare învățare.	http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15726631-cronica-unei-deschideri-universitar.htm
9 oct 2013	Blocarea instituțională a implicării în cercetare a studenților la nivel de licență este împotriva intereselor studenților.	https://studentecologie.blogspot.com/2013/10/trebuie-facuta-cercetare-sau-nu-la.html
17 ianuarie 2014	Plagiatul în facultatea de biologie a universității din București: situația, cauze și soluții   Material publicat pe blogul didactic și ulterior retras (trecut în stadiul de nefinalizat). Odată cu aceasta blogul a fost scos de sub adresa instituțională și trecut sub adresa privată.
10 mai 2014	Etica academică este o resursă pentru producția de cunoaștere și în formarea resurselor umane. Sinteză de literatură, model conceptual al relației dintre competențele formate în universități și tipul de plagiere, clasificarea a tipurilor de produse culturale cu probleme de plagiat, bibiliografie extensivă   Această contribuție e citată în context academic: http://c3.icvl.eu/papers2017/cniv/documente/pdf/sectiuneaA/sectiuneaA_lucrarea7.pdf http://univagora.ro/ro/calitate/etica/		https://www.contributors.ro/ce-inseamna-a-plagia/
8 dec 2014	Transparență, acces public la produsele academice, pentru a ușura identificarea plagiatelor.	https://www.contributors.ro/o-metoda-simpla-pentru-ridicarea-standardelor-academice-in-universitati/
18 ianuarie 2015	Rolul organizațiilor studențești în menținerea unui climat de lucru la standarde joase.	https://www.contributors.ro/cateva-cuvinte-despre-organizatiile-stundentesti/
28 noiembrie 2015	Analiză a cauzelor, soluții pragmatice la problema plagiatului în universități.	https://www.contributors.ro/plagiatul-ucide-opre%c8%99te-barbaria/
12 feb 2016   1 mai 2018   24 iun 2020	Probleme etice ale științei transcend chestiunile de etică academică standard.	https://www.contributors.ro/bazele-chimice-%c8%99i-fizice-ale-lipsei-de-cunoa%c8%99tere/   https://www.contributors.ro/despre-inselarea-prin-stiinta/   https://www.edupedu.ro/virgil-iordache-a-concept-of-fake-science-and-methodological-criteria/
20 octombrie 2016	Abordarea multi-nivelară a rezolvării problemei plagiatului, instituționalizare în consorții universitare.	https://www.contributors.ro/o-solutie-pragmatica-la-chestiunea-plagiatului-in-romania/
31 ianuarie 2017	Modalitatea de evaluare a studenților poate scădea motivația pentru a copia și plagia.	https://studentecologie.blogspot.com/2017/01/un-model-de-evaluare-pentru-minimizarea.html
7 mai 2019	Factorii politici naționali și internaționali contribuie și sunt interesați de menținerea în minorat academic a elitelor educației și cercetării pentru control individual și social.	https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-in-chestiunea-integritatii-academice-in-romania/
23 aprilie 2020	Mentalitatea scientistă are un rol în eșuarea reformei universitare.	https://www.g4media.ro/de-ce-a-esuat-reforma-universitara-si-ce-se-poate-face-cercetatorul-virgil-iordache.html
6 august 2020	Relația dintre etica cercetării, etapele ciclului de proiect și programele de finanțare, importanța mediului cultural/moral în care se desfășoară producția.	https://www.marginaliaetc.ro/virgil-iordache-rolul-eticii-cercetarii-in-productia-cunoasterii-stiintifice/   https://ziare.com/stiri/abuz/rolul-eticii-cercetarii-intr-o-societate-fara-reguli-morale-generale-1623777
11 octombrie 2020	Analiza cauzelor economice și sociale ale apariției manualelor cu plagiate și tehnica evitării manualelor universitare la standarde joase	https://www.edupedu.ro/din-trei-carti-nu-vom-mai-face-una-cand-cercetatorul-virgil-iordache/
14 decembrie 2020	Există un interes politic pentru o stare precară a educației și cercetării.	https://www.edupedu.ro/virgil-iordache-de-ce-nu-sustine-statul-nostru-educatia-si-cercetarea/
Sistemul de cercetare
14 aprilie 2013	Situația socială generată de relațiile dintre oameni cu performanțe prea diferite în sistemul românesc de cercetare.	https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-14619143-despre-oamenii-din-sistemul-romanesc-cercetare.htm
17 dec 2014       Martie -aprilie 2018	Cultură organizațională și comunicare publică pentru susținerea performanței.	https://www.contributors.ro/universitatea-din-bucure%c8%99ti-a-facut-istorie/   https://www.contributors.ro/despre-universitatea-din-bucuresti/   https://www.contributors.ro/fundamentarea-unei-viziuni-a-comunicarii-intr-o-universitate-unde-se-cerceteaza-si-preda-in-domeniul-dezvoltarii-durabile/
29 aprilie 2015	Adaptarea la reguli formale sau informale disfuncționale este iresponsabilă.	https://www.contributors.ro/despre-reguli-in-univesita%c8%9bi/
27 septembrie 2015   19 februarie 2017	Cultură organizațională incompatibilă cu performanța.	https://www.contributors.ro/imaginarul-academic-despre-ofi%c8%9berii-acoperi%c8%9bi-din-universita%c8%9bi/   https://www.contributors.ro/universitatea-anti-universitara-o-constructie-pentru-controlul-oamenilor-inteligenti/
3 aprilie 2015	Situația pozitivă a managementului unor programe de finanțare a cercetării.	https://www.contributors.ro/miza-desfiin%c8%9barii-uefiscdi/
8 august 2018	Situația negativă a managementului unor programe de finanțare a cercetării.	https://www.contributors.ro/cateva-lucruri-despre-consiliul-national-de-management-de-programe/
3 aprilie 2019	Fundamentarea unor priorități de cercetare.	https://www.contributors.ro/cercetarea-fundamentala-a-mediului-din-romania-este-o-prioritate-nationala-de-finantare/
8 dec 2019	Cum e posibil un management organizațional performant în contextul unui sistem de educație și cercetare cu probleme.	https://virgiliordache.blogspot.com/2019/12/miza-alegerilor-din-universitatea-din.html
28 februarie 2020	Întrebări despre organizații din sistemul de cercetare.	https://www.contributors.ro/niste-intrebari-despre-incd-uri/
11 mai 2020	Evaluările de slabă calitate ale proiectelor sunt datorate unor probleme structurale ale sistemului de cercetare. Situația nu se poate îmbunătății prin măsuri reactive.	https://www.edupedu.ro/cercetatorul-virgil-iordache-cateva-probleme-structurale-care-duc-la-evaluari-de-slaba-calitate-ale-proiectelor-de-cercetare/
6 feb 2021	Măsuri pentru relansarea sistemului de cercetare fundamentate pe teoria complexității.	https://www.g4media.ro/cercetatorul-virgil-iordache-masuri-rapide-pentru-relansarea-universitatilor-publice-din-romania.html

 

Măsuri rapide pentru relansarea universităților publice din România

 

În acest moment universitățile din România funcționează, în cele mai fericite situații, ca holding-uri de firme fără personalitate juridică (facultăți, departamente) care au două scopuri reale : maximizarea profitului financiar și servicii de autoconsum pentru satisfacerea orgoliului unor persoane, toate sub acoperirea unei conduceri colegiale care asigură personalitatea juridică și fluxul legal de resurse pentru atingerea scopurilor reale.

 

Cauzele acestei situații sunt foarte multe și au conexiuni complexe între ele (majore au fost poate cele demografice, forța financiară scăzută a cetățenilor, instituirea și apoi competiția incorectă din partea fabricilor de diplome, ethosul dominant anti-meritocratic și gregar al poporului nostru, fără acceptare a individualităților, cu cauza profunde istorice și culturale). Nu ne putem sări umbra. Procesele sunt ireversibile, iar ceea ce interesează cetățenii este numai ce se mai poate face de acum încolo, interesele epistemice, explicațiile, nu sunt prioritare.

 

În acest text sugerez două tipuri de acțiuni :

·         Stabilirea structurii motivaționale reale a angajaților din sistemul universitar public;

·         Simulente țintite către grupuri din universități pentru a schimba comportamentele în interesul cetățenilor.

 

Astfel de acțiuni nu mai sunt utopice azi, deoarece decidenții statului nepolitici și politici par să fi ajuns la concluzia că nu se mai poate susține fără un minim de investiție în educație : cantitatea, calitatea și valorile (inclusiv atașamentul față de țară) ale resursei umane produse în universități a coborât de mult timp sub un prag critic, iar acum efectele sunt evidente.

 

 

Stabilirea structurii motivaționale reale a angajaților din sistemul universitar public

 

În tabelul de mai jos dau un exemplu de profil organizațional al unei universități imaginare din România, cum ar putea să stea lucrurile din punctul de vedere al structurii motivațiilor. Un grup restrâns de oameni cu motivații de orgoliu sau altruiste (stânga jos) încearcă statistic să compenseze un grup mult mai mare de oameni cu motivații de maximizare incorectă a profitului personal (dreapta sus). Rezultatul net este că mergem în jos, există o atmosferă de lucru tensionată, modele incoerente pentru studenți, adică o reflectare destul de corectă a situației generale sociale. Trebuie subliniat că în cazul din tabelul de mai jos situația e fericită, grupul majoritar statistic acționând onest și corect (coloana din mijloc, oamenii urmează motivațiile personale reale corect în raport cu cât sunt plătite). A, B și C indică ordinea valorii pentru organizație. O universitate perfomantă are nevoie de 100% oameni care să lucreze pentru scopurile organizaționale proporțional cu cât sunt plătiți, indiferent de motivațiile lor personale, care îi privesc. Situațiile sociale cu ponderi mari în grupele C și B sunt ineficiente, perturbând climatul de lucru în mod cronic.

 

 

	Persoana vrea să lucreze pentru aceste scopuri			Total
Valoarea prioritară a persoanei	B Chiar și mai mult decât e plătită	A Nu mai mult decât e plătită	C Cât mai puțin, indiferent de cât e plătită
Bani	0%	10%	35%	45%
Glorie, putere	5%	22%	5%	42%
Să servească oamenii	3%	20%	0%	23%
Total	8%	52%	40%

 

În fața unor astfel de constrângeri factuale, obiective,  decidenții guvernamentali nu pot avea nici o așteptare de evoluție prin forțe interne universităților la scara de timp a unui ciclu electoral. Nu poate exista nici o presiune a cetățenilor, care au alte priorități, adesea materiale, iar societatea civilă funcționează de ani de zile numai ca un canal de depresurizare a nemulțumirilor celor 8% (B, coloana din stânga), fără nici un fel de consecință practică de scară mare. Singurul lucru pozitiv făcut efectiv de societate civilă a fost să susțină indirect cele câteva persoane influente din sistemul decizional care vor standarde mai înalte, supuse ele însele unor presiuni din partea reprezentanților grupului de 40% (C, coloana din dreapta). Procentele sunt menționate numai pentru a urmări argumentul, nu pentru că ar fi reale, măsurate sau estimate. Sunt, însă, plauzibile.

 

 

Simulente țintite către grupuri din universități pentru a schimba comportamentele în interesul cetățenilor

 

Ce poate face un decident politic care vrea să servească cetățenii în scurta fereastră de oportunitate pe care o are la dispoziție ? Să acționeze punctual, rapid, de o manieră incontestabilă, pentru a stimula comportamentele pozitive în universități. Rectoratele și Senatele nu au forța instituțională să facă asta, prin natura lor ele sunt structuri colegiale care reflectă interesele reale grupale, cele din tabel. Diferențele de performanță dintre universități țin numai secundar de performanța managerială a conducerilor, fiin în primul rând controlate de resursele interne istorice la dispoziție și de mediul social în care universitățile respective sunt imersate la scară locală și regională.

 

De la nivelul deciziei politice s-ar putea modifica, de exemplu, global :

 

·         Calitatea resursei umane de intrare. Examen obligatoriu scris la trei materii sau / şi probe practice la admiterea în toate universitāțile din România finanțate din banii cetāțenilor ar fi în interesul cetāțenilor pe o durată de minim zece ani de acum încolo. Dacā legea nu mai permite asta se poate restrânge punctual autonomia universitarā în aceastā privințā. Examen scris de mânā, nu grilā, nu eseuri aduse de acasā. Este o soluție care filtra puternic în perioada comunistă și la începutul anilor 90 și încă nu a dispărut din memoria colectivă a profesorilor, ar fi acceptaă cu ușurință. În plus, ar stimula și calitatea procesului de predare-învățare la nivel preuniversitar.

 

·         Stimularea financiară din exterior a angajaților care vor să lucreze (coloanele A și B). De exemplu, prin multiplicarea de zece ori a bugetelor programelor de cercetare prin competiție pe toate zonele disciplinare / tipurile de facultăți, indiferent de prioritățile UE, ca un mecanism de reformă universitară cu o durată de zece ani, cu obligativitatea includerii în echipe a unor studente și studenți de licențăîn  ani terminali și la master remunerați la un volum de câteva ore pe zi. Observație:  pentru a nu face mai mult rău decât bine prin inechități intra-universitare e necesară o mare atenție la calibrarea bugetelor pe domenii. Acum unele proiecte PCE de științe sociale și de la umaniste sunt prea bine plătite în raport cu alte domenii care au costuri directe cu multă logistică (echipamente, consumabile). Pentru viitor va fi necesară o calibrare a mărimii maxime a finanțării PCE când toate cheltuielile directe constau în salarii și ceva deplasări, astfel încât cu aceiași bani dați domeniului să fie finanțate mai multe proiecte de valoare în zonele umaniste și sociale, să zicem de peste 90 de puncte. UEFISCDI are deja în bazele de date cheltuielile de salarii pe CNP-uri din trecut și din prezent și poate calcula un factor de reducere a finanțării proiectelor care nu produc date prin măsurători.

 

·         Stimularea financiară din exterior a reintegrării în universități a unor oameni de excepție, cu criterii de intrare imposibil de îndeplinit din România, de exemplu  cu peste 15000 de citări în acest moment. Se poate pune accent pe domeniile cele mai vitregite, unde reintegrarea nu ar duce la competiții profesionale inutile cu cei performanți de acum.

 

·         Finanțarea instituțională în funcție de performanță numai pentru investiții în infrastructură și echipamente, nu și pentru salarii. Creșterea generală a salarizării în universități nu ajută, nici finanțarea instituțională în funcție de performanță pentru salarii, pentru că prea mulți bani ajung la grupurile active corespunzând coloanei din dreapta, C, în tabel, și le consolidează.

 

Măsurile de felul celor de mai sus nu antrenează costuri foarte mari în raport cu bugetele educației și cercetării. Aceste măsuri, sau altele de acest fel, sunt la dispoziția creativității manageriale a decidenților și pot fi adoptate simultan cu o creștere generală nu foarte rapidă a bugetelor globale alocate educației și cercetării. O creștere prea rapidă globală a bugetelor ar stabiliza situația actuală neperformantă, prin consolidarea grupurilor din coloana C. Măsurile țintite trebuie să ducă la migrarea în câțiva ani a întregului grup A și a unei părți importante din grupul C către zona B, de maximă eficiență și eficacitate, cu un obiectiv concret de a atinge o masă critică de 85% în grupul B în ciclul electoral actual, de exemplu.

 

Măsurile punctuale care limitează parțial autonomia universitară nu trebuie generalizate și trebuie să aibă caracter temporar, de criză, prin însăși formularea lor publică. Autonomia universitară este o condiție fundamentală strategică pentru creativitatea actului educațional și de cercetare. Este un element clar de cunoaștere organizațională că nu poți fi creativ, nu poți produce în condiții imposibil de formalizat prin proceduri detaliate, dacă nu ai un anumit grad de autonomie la nivel personal și organizațional. Restrângerea parțială a autonomiei nu poate avea decât un rol tactic. Criza pandemiei furnizează o oportunitate rară pentru astfel de măsuri de restrângere cu rol tactic.

 

Încheiere

 

Am ilustrat în acest text numai un mod de gândire, detaliile exacte ale profilurilor organizaționale și cifrele sunt la dispoziția persoanelor care au informațiile despre sistem pe masa de lucru. În opinia mea nu are atât de multă importanță acum cum sunt legile, s-a dovedit deja în trecut că reforma nu se poate face în România prin lege și prin programe pe termen lung. Decisiv cred că este cum acționăm în condițiile legislative actuale rapid și eficace [1].

 

 

Notă

 

[1] Fundamentul teoretic al unei astfel de strategii de acțiune e dat de teoriile despre funcționarea sistemele complexe. Acțiunile punctuale la momentele potrivite pot modifica decisiv traiectoria sistemelor complexe. La alte momente ele sunt absorbite de macro-tendințele stabilizate.